Lingue parlate in Messico
Mèssicu hè un paisatu diversificatu, biologicu (hè cunsideratu megadiverse è hè unu di i primi cinci paesi in u mondu in termi di a biodiversità) è culturalmente. L'spagnolu hè a lingua ufficiale di mexicanu, è pocu più di u 60% di a pupulazione hè u mestizo, questu, una misura di patrimoniu indigena è europea, ma i gruppi indigene compone una parte significativa di a pupulazione, è assai di quelli gruppi anu conservatu a tradizione è parranu a so lingua.
Lingue di u Messicu
U guvernu sicilianu ricunnisciutu 62 lingue indigene chì anu sempre parolla oggi chì parechji linguisti asserranu chì ci sò in fattu più di 100. A discrepanzia hè duvuta à u fattu chì assai di sti lingui anu parechji varianti chì sò in parechji lingui distinti. A tassa seguente amega a diffirenza di lingue parlate in Messico cù u nome di a lingua perchè chjamata da parlanti di quella lingua chì appareva in u parèntesi è u numeru di parlanti.
A lingua indigena chì hè parlata da u più grande gruppu di persone cun u Náhuatl, cun più di duie è un mità millioni di parlanti. Náhuatl hè a lingua parlata da a Mexica (pronunziata meh- shee -ka ), chì sò dinò qualchì volte ancu riguardu à l'Aztèque, chì viranu principalmente in a parti cintrali di u Messicu. A seconda lingua più indà parlée hè Maya , cù un annu è un mità millioni di parlanti. A Maya vive in Chiapas è a Peninsula Yucatán .
Lingua Indipendenza Mexicana è Numero di Speakers
Náhuatl | 2,563,000 |
Maya | 1.490.000 |
Zapoteco (Diidzaj) | 785.000 |
Mixteco (ñuu savi) | 764.000 |
Otomí (ñahñu) | 566,000 |
Tzeltal (k'op) | 547.000 |
Tzotzil o (Batzil K'op) | 514,000 |
Totonaca (tachihuiin) | 410.000 |
Mazateco (ha shuta enima) | 339.000 |
Chol | 274,000 |
Mazahua (jàatio) | 254,000 |
Huasteco (tének) | 247.000 |
Chinanteco (tsa jujmi) | 224,000 |
Purépecha (tarasco) | 204,000 |
Mixe (ayook) | 188.000 |
Tlapaneco (mepha) | 146.000 |
Tarahumara (rarámuri) | 122.000 |
Zoque (o'de püt) | 88.000 |
Mayo (yoreme) | 78.000 |
Tojolabal (tojolwinik otik) | 74.000 |
Chontal de Tabasco (yokot'an) | 72.000 |
Popoluca | 69.000 |
Chatino (cha'cna) | 66.000 |
Amuzgo (tzañcue) | 63.000 |
Huichol (ferrata) | 55.000 |
Tepehuán (o'dam) | 44.000 |
Triqui (driki) | 36.000 |
Popoloca | 28.000 |
Cora (naayeri) | 27.000 |
Kanjobal | (27.000) |
Yaqui (yoreme) | 25.000 |
Cuicateco (ndududu yu) | 24.000 |
Mame (qyool) | 24.000 |
Huave (mero ikooc) | 23,000 |
Tepehua (hamasipini) | 17.000 |
Pame (xigüe) | 14.000 |
Chontal de Oaxaca (slijuala xanuk) | 13.000 |
Chuj | 3.900 |
Chichimeca jonaz (uza) | 3,100 |
Guarijío (varojío) | 3,000 |
(Botuná) | 1.800 |
Kekchí | 1.700 |
Chocholteca (chocho) | 1.600 |
Pima (otam) | 1.600 |
Jacalteco (abxubal) | 1,300 |
Ocuilteco (tlahuica) | 1.100 |
Seri (konkaak) | 910 |
Quiché | 640 |
Ixcateco | 620 |
Cakchiquel | 610 |
Kikapú (kikapoa) | 580 |
Motozintleco (scarpatu) | 500 |
Paipai (akwa'ala) | 410 |
Kumiai (kamia) | 360 |
Ixil | 310 |
Pápago (tono ooh'tam) | 270 |
Cucapá | 260 |
Cochimí | 240 |
Lacandón (hach t'an) | 130 |
Kiliwa (k'olew) | 80 |
Aguacateco | 60 |
Teco | 50 |
Data da CDI, Comisión Nacional para el Desarrollo de los Pueblos Indígenas