A parola "Africa" hè una evocative chì conjures up different images for different people. Per qualchissia, hè un elefante cunfinatu d'ivori chì sò stati davanti à i pichi neve di u Monte Kilimanjaro ; pi l'altri, hè un mirage briunendu in l'orizzonte di u Desertu Sahara àri. Hè dinò una parolla forte chì dice di aventura è esplorazione, corruzzione è a pobreza, a libertà è u misteru. Per 1.20000000000 di persone, a parolla "Africa" hè ancu sinonimu cù a parola "casa" - ma d'unni vene da?
Qualchissia ùn sapi sicura, ma in questu articulu, aghjustemu un pocu di e prubabili più probabili.
A Teoria Rumana
Qualchidunu crede chì a parola "Africa" hè vinutu da i Rumani, chì chjamà a tarra chì scupreru nantu à u partitu di u Meditirraniu postu dopu una tribù berberba di campà in u Carthage (oghji Tunisia). Difatti fonti dani variate diffirenti di u nome di a tribù, ma u più famusu hè Afri. Ci hè pensatu chì i Rumani chjamanu a regione Afri-terra, chì significava "a terra di l'Afri". In seguitu, questu puderebbe esse acquistatu per formar una sola parola "Africa".
Oltre, certi stòrici prupone chì u sufisimu "-ica" puderia ancu esse utiliatu per significheghja "a terra di l'Afri", in quantu a stessa manera chì Celtiche (una regione di a Francia moderna) hè chjamata after the Celtae, o Celti chì vivi. Hè ancu possibbili chì u nome era una misinterpretationa romana di u nomu di Berber per u locu induve ellu hà vintu.
A parola di Berber "ifri" significa caverna, è puderia riferite à u locu di e cave-vivere.
Tutte e questa teori sò stati pittusi per u fattu chì u nomu "Africa" hè statu in usu da l'epoca Rumena, ma inizialmente solu solu di l'Africa di u Nordu .
A Teorica fenici
Altri crèdenu chì u nome "Africa" hè derivatu da duie parolle fenici, "friqi" è "pharika".
Pensatu à traduce cum'è corn è fruttu, l'assuntu hè chì i Finici chjamati Afrika comu "a terra di corallo è fruttu". Questa tiurìa fa certi sensu - postu chì tutti i Finici eranu un populu anticu chì abbitava e cità-stati nantu à a costa est di u Mediterraniu (ciò chì avemu cunnisciutu issa Sìria, Libanu è Israele). Eranu i marineri è di i tradituri prolifici, è avè travagliatu u mari per u cummerciu cù i so vecchi vecchi Egechi. U valle fertili di u Nilu era cunnisciutu cum'è u panchina di l'Africa, un postu cù più ch'ella hè bella parte di fruttu è granu.
A Teoria Meteora
Diversi altri teori sò assuciati cun u clima di u cuntinenti. Qualchidunu crede chì a parola "Africa" hè una derivazione di a parolla greca "aphrikē", chì traduce com'è "a terra chì hè liberu da u friddu è di l'horrore". Oltre, puderia esse una variazione di a parolla romana "aprica", significatu assolatu; o a parolla fenicia "afar", chì significhe polvara. In rialtà, u tempu di l' Africa ùn pò micca esse ghjustificate facilmente - postu à tuttu, u cuntinenti comprende 54 paesi è innumerante parechji campagnoli, chì varieghja da i deserti aperti à lush jungles. In ogni modu, i visitori antichi di u Meditirraniu si sò in l'Àfrica di u Nord, induve u clima hè sempre listessu, assolatu è polvorientu.
A Teoria Africus
Una altra teoria chì dice chì u cuntinente era chjamatu dopu Africus, un capu yemenita chì invadiu l'Àfrica di u Nord quandu nascinu in u seculu millenniu aC. Hè dittu chì Àfrica hà fundatu un stabilimentu in a so tarra cunquistau novu, chjamatu "Afrikyah". Forsi u so desideriu per l'immortalità era cusì grande chì urdinò l'inseme entieru chjamatu cusì. In ogni casu, i manifistazioni in quale sta basa a teoria hè stata aduprata duvèvule chì a verità di questu hè issa difficiule di pruvà.
A Teoria Geugrafica
Sta tiurìa suggestionu chì u nomu di u continente hè vinutu da ancu più avanzanu, purtatu da i traduttu di l'India di l'imaghjini. In u Sànscritu e Hindi, a raizzione "Apara", o Àfrica, traduce literale per un locu chì "vene dopu". In un cuntestu di u geugradue, questu pò ancu esse interpretatu cum'è un locu à punenti.
U Corno di l'Africa fubbe statu u primu cumpagnu mischisfatu da l'esploraturi chì travaglià u punente per l' Oceanu Indianu da u sudu di l'India.