01 di 08
Mission Santa Clara d'Asis
A Missione Santa Clara era a octava incinta in California. Fu fundata u 12 di jinnaru di 1777, da u Patre Thomas di a Pena.
Fatti da Interesione di Mission Santa Clara
La Missione Santa Clara hè l'unica missione spagnola chì hè oghje nantu à un campus universitarie. Hà accuminzatu i so campane ogni leva à 8:30 p.mpi per più di 200 anni. A Missione Santa Clara hè stata chjamata da l'amica di a zitella di San Francesco d'Assisi è a prima in Califòrnia chì anu honored a donna.
Dove si trova a Santa Clara Situé?
La Missione Santa Clara hè di 500 El Camino Real (in u Campus di l'Università Santa Clara. Pudete l'indirizzu, l'ore è l'indicazione à u mercatu di Missa Santa Clara.
02 di 08
Mission Santa Clara Exterior
Trè da a campane date da u periodu di missione. Eranu cast in 1798, 1799 e 1805. Una altra campana hè stata donata à l'Università Santa Clara da Alfonsu XIII di Spagna in u 1929.
U teatru di a ghjesgia hà l'urighjini originali da l'església di 1822 chì eranu stati sappiutu è almacenati quandu u teatru accuminciau sguassatu è fuger.
03 di 08
Mission Santa Clara Interior
In uttrovi 1926, un incontru distrugge a chjesa. Alcune di l'statues è i pitturi fôru salvati, cum'è una di e campane. L 'università accuminciò a ricustruzzione in prima e decide di pruvà à retrave l'apiecia originale di a chjesa in u 1825.
Fici un pocu più largu ca l'uriginale, perchè pò esse usatu cum'è a capella di l'università, ma a fruntiera hè stata restaurada à u prugettu uriginale cù una torre. U repertoriu è u tinte pinatu sò copia di l'uriginali.
04 di 08
Mission Santa Clara Altar
A schermu nantu à u muru attraversu l'altare hè chjamatu retama. Pudete sapemu è più di termini in u glossary di missione di a Californiu .
05 di 08
Mission Santa Clara Ceiling Decoration
Questa pintura di l'angeli scantèndusi in a chjesa hè una ripruduzzioni di l'urigine, chì fù rializatu da Augustine Davila in u 1825.
06 di 08
Storia di a Mission Santa Clara: 1769 à l'Oghje
In u 1769, l'espurtazione di Portola anu visitatu u Valle di Santa Clara. Trovu una chjesa grassia chjappata di alli è cù assai ciumi mariniali è fiuma. À quellu tempu l'area hè chjamata Llano de los Robles, o Plain of the Oaks.
In u 1774, una altra expedizioni esistia per truvà siti per missions futuri. Dopu un paru di visiti, scupreru un locu nantu à u Guadalupe. Vicirè Bucareli vulia stabilisce duie missioni in a fruntiera di u nord, una in bocca di u portu è una in l'estremità miridiunali di a baia.
A fini di u 1776, un gruppu di suldati è sacerdoti arrivanu à u situ di u Guadalupe. U vostru babbu di a Pena funnò Missa Santa Clara d'Asis, u 8u in California, u 12 di jinnaru di 1777.
Anziani di Missione Santa Clara d'Asis
Uni pochi ghjorni dopu à a fundazione, u Patre Marguia ghjunghjenu da Monterrey cù suminezione è parechji articuli religiosi donate da e chjese in Messico. Fathers de la Pena è Marguia stesi in Mission Santa Clara d'Asis per cumincià à cunvertisce l'indiani, chì stanu in più di 40 assicurati di a zona.
A fine di u primu annu, Mission Santa Clara d'Asis hà avutu una chiesa è a residenza di u babbu, è stanu custruendu una casa. Anu avutu corrals per i so cavalli è u bistiame, un ponte nantu à u fiume, è avianu postu un grano.
À mità di u 1777, u teniente Moraga è un grande gruppu di colomi arrivanu da u Messicu. I paisani sapianu chì i civili anu avutu un effettu avvintu à i so neòfits , è volteu di stà in pusessu fora di a missione. Pigliò finu à u 1801 prima di a frontera tra u settillu civili di San Jose è a Missa Santa Clara d'Asis hè stata fida.
In ghjennaghju di u 1779, u fiumu Guadalupe hà inundatu, è i babbi hà dicisu di trasfurmà à un locu più sictu. Hè stabilitu una tempiale a chjesa in terra più altu di u Novembre 1779. In u 1781, elli scopre un novu situ chì era salvu di inundazioni ma puderebbenu ribassi di cavallu un canali da u fiumu.
U Patre Junipero Serra vi pi benìssimu a nova iglesia è ponu a pedernile. A chjesa hè stata finita in u 1784. U Patre Marguia hà designatu, ma sfurtunatamenti, mortu pocu di prima hè dedicatu. Ci era una grande celebrazione per a nova chjesa, attendu da Fathers Serra è Palao, è da u Governatori Petru Fages.
Mission Santa Clara d'Asis 1800-1820
A Missione Santa Clara d'Asis hà assai successu à cunvertisce l'indiani à u Cristianesimu, è i Furnini fissiru assai baptismi. Hà insignatu i so novi cunverte e cumpetenze di misioni standard: a cucina, a costura è l'agricultura. Versu u 1827, a Missione Santa Clara d'Asis avia 14.500 capelli di u bistiame è 15.500 pecuri.
Ntô maiu di u 1805, i babbi chì avemu intesu chì unipochi di l'indizii cunvertii anu planificatu una massacre. Chjamaru aiutu à l'aiutu di San Francisco è Monterrey, ma anu sapendu chì u rumore hè stata cuncipitu da parechji indiani chì vulianu teme à i babbi. Infatti, u Patre Viader hà divinutu amici carii cù un indianu chjamatu Marcelo dopu chì ellu hà vessu l'omu in una lotta.
In u 1818, un terramotu hà daassatu l'edifici. Fathers Viader è Catala custruiscenu una tempiu d'adobe church chì era usata finu à u 1825.
Mission Santa Clara d'Asis nel 1820-1830
A Missione Santa Clara d'Asis trasfirìu a un quintu è ultimu postu in u 1822. Emossi à fà una nova chjesa. U cumplessu hè statu dispostu in un grande quadrangulu . L'edifiziu era finitu in u 1825, è si truvò finu à u 1925.
Secularizazione è Missione Santa Clara d'Asis
Dopu chì u Mèssicu viaghjò l'indipendenza di l'Spagna in u 1821, ùn pudia micca aduprà di mantene e missioni in corruzzione. In u 1836, Mission Santa Clara d'Asis era secularizzata . Si continuau com'è una chjesa parroquiale à l'anni 1840. Dopu l'annunziu d'oru in u 1849, parechji novi assunsi righjunghjini.
L'arcu di Califurni decide di offre l'edificatori à u Patre Giovanni Nobili, chì vulia inizià una scola. In u 1851, a realità hè stata trasferita à i preti di Ghjesuiti, chì fundaru a Università Santa Clara.
Mission Santa Clara d'Asis in u 20u seculu
A università anu occupatu u situ di a Missione Santa Clara d'Asis, ma l'unicu funzione di missione restante hè a chjesa.
A quinta chiesa fù distrutta da u focu in u 1926. A università reconstruite a chiesa, pruvatu à restaurà à a so apparizione in u 1825. A ghjesgia rinfurzata fù cumplittata in u 1928.
07 di 08
Mission Santa Clara Disposicion, u Pianu, Edifici e Terreni
Missione Santa Clara hà avutu cinque chjose di e custruzzioni in a so storia. I primi dui erani strutture temporaneamente, abbandunati per l'inundazioni.
A primi chjesa permanente, appuntu da u Patru Martuia, hè stata cuminciata in u 1781 è finalizatu in u 1784. U Regnu Carlos III di Spagna mandò un rigalu di campane, una di e quali sempre survive. Hà dumandatu ch'elli campani esciru ogni leve à 8:30 PM in memoria di i morti, una tradizione chì cuntinua ancu quandu a chjesa era distrutta da u focu.
In u 1818, un terramotu hà daassatu a ghjesgia fora di ricuperazione. Fathers Viader è Catala custruìanu una chjera temporale vicinu à u situ prisente di u Kenna Hall di l'Università Santa Clara. Era utilizzatu per parechje scopi finu à 1867.
A custruzione di a nova misión principia in u 1822, in un novu situ. A missione hè stata fatta in un stile rectangulari tradiziunale. A chiesa hè stata cumpletta à u 1825, è si stendia finu à u 1926. A chiesa hè una struttura d' adobe cia 100 chilò longu, 22 chilò anch'elli è 20 chilidi altos. E so muraghjanu quattru pedi in u spalle, finu à i dui pèsi grossi à u cima, è sò stati bloccati cun un bordelu decorativo dipinta. Un artista nativu, Augustin Davila, pintava una scena di u celu nantu à l'altare.
In i 1860, a chjesa hè stata remodelata. Una facciata di lignu hè stata custruita nantu à u vechju adobe unu, è un second campanariu era custruitu.
08 di 08
Mission Santa Clara Cattle Brand
A Stampa Santa Clara, sopra à mostra supra, mostra a so marca di a banda. Hè stata attrachjata da mostra in mostra in Mission San Francisco Solano è Mission San Antonio. Hè una di e diverse marchi di misioni chì includenu a lettera "A" in varii formi, ma ùn anu pussutu sapè à u so urìggini.