01 di 03
Un tour à giau guidate in u rughjonu storicu di Charleston
A maiò parte di i visitori à u distrettu storicu di Charleston scopre a famosa strade, o casualmenti o piglià una visita guidata. In u stradale, parechji zoni stòrichi stòriche sò stesciati à a St Philips Episcopal Church, a Circular Congregational Church in a Strada di Meeting è a Chiesa Unitaria vicinu è a Chiesa di Luterana di San Giovanni, situati along Archdale Street.
A cosa chì a maiò parte di visitatori è parechje residenti ùn sanu micca, però, hè chì ci hè una bella passerella chì cuntattenu i catedrali storichi. Situatu in u core storicu di Charleston è ancu fora di u stradellu robba, Gateway Walk prumove un tirone di i stradali principale impiegati cum'è cusandere per i tempuli cimiteri di tempi è i cumpariscenti jardini, assai di a strada in u silenziu silenziu di muscuni cumminciutu vivu quercia.
U primu prughjettu civicu di u Garden Club di Charleston, u Caminu Accustonu u 10 d'aprile di u 1930 in celebrazione di u 250u anniversariu di a fundazione di Charleston. L'inspirazione di l'ex-presidenta di u Garden Club, a signora Clelia Peronneau McGowan, dopu una visita in Parighia induve hà gudutu di l'orti di a cità, u Passu Gateway hè unu di i tesori altri fundati di Charleston.02 di 03
Accessu à u passighjulu
Canale di Passu si trova in trè blocche adiacenti trà Archdale Street à u canton occidentale, a Strada di a Chiesa à u latu orientale è a Queen Street à u partitu di u Sud. I nomi di i stati longu à a fruntiera di u cunfini di u cambiamentu da u bluccatu à bluccà Trasvenni à punente à est, sò Clifford Street, Horlbeck Alley è Cumberland Street.
Ci hè parechje scentifoni per u passaghju. Se vulete camminà tutte e trè pezzi, hè megliu cumenciu in Archdale à l'ingressu vicinu à a Chiesa di Luterana di San Giovanni, o à a Strada di l'Ecole per tutta l'Episcopali di San Filippu. Se ti cumincià à Archdale Street, ci sò veddi di u campanile di San Felice.03 di 03
Cose da Verificate à a passighjera
- St. John's Lutheran Church (5 Clifford Street in Archdale Street) - Stabbilitatu in u 1742, a casa di u chjesa è u cimiteru sò numendu nantu à u Registru Naziunale di locu storicu. L'edifiziu ereditariu di u Revival novu grecu, a seconda cresia custruitu nantu à u situ, era dedicatu in 1818.
- A Unità Chjesa (4 Archdale Street) - Un Parcu Historicu Naziunale, questu hè a chjesa unitaria più antica in u Sud.
- La Società Libarizale di Charleston (Cruz Roja à u 164 King Street) - Stabbilita u 28 di dicembre di 1748 da 17 ghjovani omini di diverse professioni, a Cunfederazione di a Cunfederazione di Charleston trasfirìu in questu edifiziu, cuncepimentu in u stile classique Beaux Arts, in u 1914.
- Museo di Arte di Gibbes (135 Meeting Street) - L'unicu museu di l'arte visuale di Charleston, u museu di l'arte d'Gibbes, apertu l'11 d'aprile di u 1905. L'edificu hè stata creata in u principiu populari di u seculu Artisti di i Beaux. Un patiu di giardinu è ghjuntu dopu à u museu.
- Circular Congregational Church and Parish House (Cruz Meeting Street à 150 Meeting Street) - Organizzatu in u 1681, Circular Congregational Church hè unu di i più antichi congregazioni continuamente venerati in u Sud. L'edifiziu pruteziu, u quartu nantu à stu situ è un Fioccu Stòricu Naziunale, hè stata custruita circa 1892. Hè unu pochi esempi di l'architettura romanciana Richardson a Charleston.
U prelituu è a terza chiesa, custruìu in u 1804 à u 1806 è distruttu per u focu in u 1861, era una struttura circularna dissozzata da l'architettu è u stranieri di Charleston, Robert Mills. À quellu tempu, Mills hà avutu ancu a Cumpagnia di a Parrocchia, a struttura di Pruvalenza greca chi si trova nantu à a chjesa. U chimicu di a Cimiteru Congruntiale Circular hè u più chjucu anticu di Charleston. Unu di i monumenti famigliali data di u 1695. - Iglesia Episcopalita di San Felipe (146 Chiesa Street) - Chiesa di San Filippu, furmata in u 1680 da colonists di Charles Town, era a prima iglesia anglicana stabilita à u sudu di Virginia è hè a casa di a congregazione più antica in South Carolina. L'edifiziu pruteziu, un Parcu Historique Naziunale, hè statu custruitu quandu 1835 è 1838. U campanile, chì era creatu da EB White, hè stata aprite circa deci anni dopu.
U cimiteru di a città hè u locu finali di restu per parechji famosi famusi, cumprese John C. Calhoun (ex-Segretariu di a Guerra è Vicentariu di i Stati Uniti), Edward Rutledge (signore di a Dettazione di l'Independenza), Charles Pinckney (firmatore di a Custituzione) è Dubose Heyward (autore è dramaturgu) più cunnisciutu per u so novu Porgy è l'opéra successiva Porgy and Bess . - Fatturati Gates di ferru - In più di e pusizzioni inseriti quì sottu, ci sò 10 porte di ferru fraccochi nantu à a passerella per a quale hè stata chjamata a passighjera.