A Must-See per quelli interessani in u Patrimoniu Eridescu
Ùn hè solu una cuncorsanza chì Paris hà magazinu una di e più ricchi di l'arti storichi è l'artifatti storichi in relazione a cultura è pratichi religiosi. A capitale francese havi una storia judae chì hè tantu profonda è longa, chì stende oghje centu anni à u periodu medievale. Parigi è in Francia in generale, hè ancu casa di una di e pupulazioni giudaichi più grande di l'Europa, è a cultura francesa hè statu impurtante significativamente da tradizzioni culturali, artistii è espirituali judai duranti i seculi.
Se interessate à amparà più nantu à a storia judae europea è francesa, fate da riservà un pocu di tempu per visità u Musée d'art et d'histoire du Judaisme (Museum of Jewish Arts and History). Si trova in un stretchatu più tranquillu di u casu storicu di Marais , u museu trova troppu spessu ignoratu da i turisti, ma alberghja una cullizzione immubiliare è cunsigliata beni cunducta chì si merita una tarda o di a matina. Hè ancu una stesura essenziale nantu à un tour di temi giudeu di Parighia, chì puderia cumencià o culminate cun un passaghju è l'ubligatoriu o pranzu in a vicina vicino des Rosiers, u cori di u storicu parisien pletzl (yiddish per 'little place', o vicinu ). Falafel , challah, e altre spicializazioni lucali atteseciate parechji misi à l'area ogni settimana per prudutti cunchiati.
Situazione è Dettalità di Contacte
U museu si trova in a 3a arrondissement di Parigi à u bientu righjunale, in quì vicinu à u Centre Georges Pompidou è u vicinariu chjamatu di i vignaghjani com Beaubourg .
Indirizzu: Hôtel de Saint-Aignan
71, rue du Temple
3 arrondissement
Tel : (+33) 1 53 01 86 60
Metro: Rambuteau (Linea 3, 11) o Hôtel de Ville (Linea 1, 11)
Ogni annuariu, Ordine è Accessibilità
U museu hè apertu ghjornu da u luni à u venneri è u domu, è sitsi u sàbbatu è u maghju 1 st . Ogni ordine diferenze per e cullizzioni permanenti è esposi temporanevi.
Ogni cumpetivu:
Luni à i vennari , 11:00 a.m. à 6:00 p
Dumenica 10:00 a 6:00 p.m.
L'Uffiziu di u Ticket closed at 5:15 pm
Eghjieza Temporale:
Aperti luni, marti, ghjovi, vennari : 11:00 a 6:00 p.m.
L'Uffiziu di u Ticket closed at 5:15 pm
Dimanche : 11:00 a.m. à 9:00 p.m.
L'ultima venta di biglije à 8:15 p
Dumenici : 10:00 a.m. à 7:00 p.m.
L'Uffiziu di u Ticket closed in 6:15 pm
Accessibilità: U museu hè accessibule in sanu in tuttu u spaziu, senza esse a Media Library. I cullizziunati sò dinò destinate per accoddu à i visitatori incù a maladie visuali è visitativu, invece di l'impurtanti. Vede sta pagina in u web ufficiale per più infurmazione.
A Cumpagnia Fattu in u museu di l'arte è a storia judaica
U cullizzioni permanente à u "MAHJ" hè abbastanza larga è prucede più o menu chronologicu da u piriu mudernu à u presente.
A visita faci cusì cun una introducció à l'ogetti religiosi di u Ghjuda, l'artefattura è i testi per furnisce i visitanti cun una bona fundamentu in certi prublemi di i Ghjudaismu è e Cultures judei, in particulare europee. Un scroll da Torah datanu di u 16u seculu Imperu Ottumanu è una menora à u seculu XVII sò trà e maiò, cum'è una presentazione audiovisual.
I Ghjudei in Francia in u Medievu
Questa sezione spieganeghja a storia di i Ghjudei Francesi chì datanu l'epica medievale.
À traversu quattru artifacti rari, ci conta a storia di cumu chì i Ghjudei medievali di France cuntribuinonu grandamente à a cultura è a civilizazione di l'epopea, prima di sminerà a persecuzione terribili è, in fine, l'expulsioni di Francia sottu Carlu VI in a fini di u 14 seculu.
I Ghjudei in Italia da u Rinascimentu à u XVIII sèculu
Dopu à l'expulsioni di i Ghjudei da a Croazia in Spagna, in u 1492, un periudu di ricchezza rinnuvata è a vibranzia culturale hè exemplificatu per e persone di u Rinascimentu Italianu. A sinagoga ghjuvenera, argentu, embutidii liturgii, è l'oggettori di i ceremònomi di u matrimoniu sò trà i più insignichi in questa sezione.
Amsterdam: A riunioni di duas diasporas
Amsterdam è l'Olanda era un centru di a vita giuda in i seculi prima di u 20u , chì riunite i discendenti di i cumunità di e di l'Europa orientali (Ashkenazi) è di l'Española (Sefardic).
Questa sezione spiega i forzi reghjittimi, culturali, artistii è filosofichi di i Ghjudei Olandesi. Queste diàpori sò notebilment depreved in 17 e 18 seculu incisioni holandesi. Un énfasi annantu à e celebrazione annima di Purim è di Hannukà mostra cumu si cumportanu cumunità giudaichi urigginali è e so tradizzioni culturali. Intantu, u pensamentu di i filòsufi judausi greci invece cum'è Spinoza hè cunsideratu in questa sezione.
I Patrimoniu: Mason Ashkenazi è Sefardic
I seguenti dui attivi principali di u prisentatu permanente scopre analogi e cunzunni cumuni trà e cultu tradiziunali di i Ghjudei Aschenzidi è Sefardici. Un raghjone di l'objeti etulogichi è l'artefattimenti ligati à i rituali riliggiusi è i cerimonii sò trà i piani.
'Emancipazioni
Trascendu in l'era di a Rivuluzione francese, chì a Dichjarazioni di i Dritti di l'omu hà accadufatu i Ghjudei Francesi i diritti boni di u primu tempu in a so longa storia, questa sezione spieganeghja a "Età di l'Illuminismu" è a significativa culturale, filosofica è artisti artisti di e persone è cumunità isulani duranti u piriu, estendu finu à u XIX seculu è culminati cun u prucessu antidissimu di Alfred Dreyfus.
A Presenza Ghjuda in Artu 20 Secolo
Questa sezzioni palesa u travagliu di l'artisti tempi di "Scola di Parigi" di u XX tempi di l'artisti, cum'è Soutine, Modigliani è Lipchitz per esaminà cumu l'artisti giudai europei avianu un sensu distintu mudernu è spessu secularmente sensu di identità culturale è artistica judae.
Per esse un Ghjudeu di Parigi in u 1939: A vigilia di l'olucaustu
A cullizzioni entra in una fase tristiale in a storia francese: a vigilia di l'olucaustu Nazi, chì visti l'espulsione è l'assassiniu di un qualchì 77.000 persone, cumprese milie figlioli. Quelli chì sò sopravvivuti eranu striati da i so diritti boniali è assai fughjìanu in Francia. Questa sezzioni ùn solu cumemura a vita di questi vittimi, ma cuntempla e ricitizza a vita di i ghjinii parigiani in l'annu prima di l'Occupation di Francia è l'avvene horrifienti chì esaminà.
Articulu di Articulu
I duminii definitivi in u cullettivu permanenti vede esempi di travaglii impurtanti da artisti giudeu contemporaneu.
Eghjuntanu Temporale
In più di e cullizzioni permanenti, u museu curatu in modu regularmente esposi temporale dedicate à i particulari perídi stòrici, artifatti religiosi o artistii, è artisti giudaichi o altre cume di notizia. Vede sta pagina per infurmazioni nantu à l'exhibitu attuale.