Cimiteru Naziunale di Guerra in Notre-Dame de Lorette

U Cimiteru Militariu Francese più Grande

Mentre chì i nomi di Vimy Ridge è a cava di Wellington in Arras sò assai cunnisciuti à i britannichi, americani è canadiani, quellu di Notre-Dame de Lorette hè menu familiar. Situatu in u Francia septentrionale vicinu à Arras, hè u più grande cimiteru militare francese, cù più di 40 000 suldati, sia cunnisciutu è ignurutu da a Francia è i so culonii sipulati quì. Hè pocu cumu hè chì cuntene una basìlica è una straordinaria lanterna torra.

Fondo

I trè battali di Artois chì si sò stati in u vaghjimu di u 1914, è a primavera è u tardori di u 1915, eranu cunflitti trà e truppe francesi è e tedesi chì anu aghjunatu l'area. Trà Vimy Ridge è Notre-Dame de Lorette, dui punti altìssimi nantu à una pianura à altrule chjaru, puderanu chjappà di e grande coalfields di Francia, vital for warfare.

Per i francesi, a seconda battaglia trà u 9 è 15 mese quandu i Francesi eranu prutezziunà i dui posti Artois, era una vittoria parle in quantu si puderanu attraversà Notre-Dame. Ma in usu umanu era un disastru, cù 102.000 soldati sulidati. Perchè i Francesi era tuttu u mumentu cum'è a battaglia di Verdun.

I Cimiteru Naziunale di Cimiteru Nazziunali Francesi

U cimiteru, in alta a cullezione di u ventu di u ventu, hè enormu è pocu cumuni per questi ci sò edifizii cume o tumbini. Parco à l'entrata è andà in andu vene à elli. In fronte à a to diritta hè a Torre Fanale di 52 metri di altura.

À a notte, u so maghju putente mandatu u lume à traversu a pianura circundante, visibile à 70 km (43.5 miles). I fundazioni sò stati stati cun u Maresciale Petain o 19 di giugnu 1921 è hè statu finitu annantu à l'agostu 1925.

Hè custruitu nantu à una basa enormi, chì in fatti hè una cripta o ossuary cù i restos di circa 8.000 suldati Inconnu di i dui guerri mundiale è l'altri cunflitti Francesi è da i campi di cunfruzione.

Ogni osuta sunnu spargugati in u cimiteru. In tutti, parechji 20.000 suldati scunnisciuti sò enterrati quì.

Hè u fattu chì a ghjente ùn puderebbenu chianciate à e tumbera indipindente chì incuragianu à l'Avvisu di Arras a dumandà u guvernu francés custruiscenu a basilica. In Francia, a chjesa è u statu sò siparati, è ùn sò micca un monumenti religiose in altre cimiteri militari francesi. A chjesa hè un pruduzzione intornu cun culori di mosaici è milla di memorial plaques. Seis of the windows were donated by Britain as a gesture of thanks for the land that France gave to the Commonwealth War Graves Commission for British cemeteries. A basilica hè stata fatta da l'architettu di Lille, Louis-Marie Cordonnier è custruita trà 1921 è 1927.

The Graves

Piaghja cruci iscrittu davanti à voi in precisione militari. In u cantonu stesu hè una grande collezione di tombi musulmani, suldati da e culonii francesi, principarmenti nord-africana, cù stori di una forma diferenta.

40.000 truppe francesi sò sipulati quì. Ogni annu deve una grava simili, senza distinzione entre generale è privatu. A parola hè menu cunsigliata chì in i tombi di a guerra britannica, induve a regula di u regimentu hè gravata incù a nascita è morte è quarchi parola.

Ci sò quaghjinu doppu duverebbe; forsi unu di i tristi hè un sughjettu di u Sars, u babbu è u figliolu, uccisi in u 1914 è u 1940.

U Musee Vivante 1914-1918

U Museo vivente di a guerra grande detti ritratti, uniformi è casmelli, in più ricubbricimenti fascinanti di i favvi sottili. Inoltre, una sala ha 16 dioramas affirmannu diversi aspetti di a vita à a guerra, da i sughjetti à u Front. Finalmente hè un campu di battaglia di crescenu di e fossa tedesca e tedesca.

Living Museum
Tel .: 00 33 (0) 3 21 45 15 80
Admission 4 euros; 2 eurosi per cuncessione
Diurnu 9 am-8pm
Certi Jan 1st, 25 di dicembre

Cimiteru Naziunale di Francia

Chemin du Mont de Lorette
Ablain-Saint-Nazaire
Apertu 8 di Marzu à 5 ore à 5 ore; April, 8h-18h; Ghjugnu à settembre 8 am.-7pm; 8:30 am-5m. Nov-Feb 9 am-5:30pm
Cimiteru hè trà Arras à u Sud è Lens à u nordu est.

È signalatu fora di u N937.

Più Memoriale di a Guerra Munniali in a Regione

Ci sunnu endemichi di cimiteri militari nichi è granni, i so fossa in un anticu militari. Ci sò ancu cimiteri francesi, alimmi, americani, canadiani è polacchi.