I Cimiteru Militariu Amiricani I Guerra di Meuse-Argonne

U Cimiteru Militari Americana più grande in Auropa

U più grande cimiteru americanu in Europa hè in u Nordu-est di Francia in Lorraine, à Romagne-sous-Montfaucon. Hè un situ enormu, stabilitu in 130 acres di terra di terra dipenditu. Sò 14,246 suldati chì anu mortu in a guerra mundiali sò intarratu quì in linii rivolti militari. I fossili ùn sò micca stabiliti per a categurìa: truverete un capitanu vicinu à un urdinatu, un guvernu hà aghjustatu una Medaglia d'Honor vicinu à un Africanu americanu in a Divizia di u Laboriu.

A maiò parte di elli combattenu, è mortu, in l'offensiva iniziatu in u 1918 pè liberà a Meuse. I Stati Uniti eranu guidati da Genu Pershing.

U Cimiteru

Pudete passendu e dui turri in l'entrata in u cimiteru. In una culletta, truvate u Centru di u Viscuvaru quandu pudete assucià u patronu, fate u registratu di invitati è scopre più nantu à a guerra è u cimiteru. Hè sempri megliu di riservà in anticipu per una visita guidata chì hè precisa, interessante è chjesa d'anecdote. Amparate assai più di quella chì site per ghjustìzia.

Da quì cammiscenze davanti à u penditu à una piscina circular cù una fontana è i bianchi fiurini. In fronte à l'altitudine di a muntagna hè a capella. Intarrate trà e tumbineme. Dje i 14,246 tine, 13,978 sò cruciamenti Latina è 268 sò stelle di David. A mane ghjusta 486 gravi chì marcanu i restos di suldati Inconnu. A maiò parte, ma micca tutti, di quelli sipulati quì sò stati ammazzati in l'offensiva iniziatu in u 1918 pè liberà a Meuse.

Ma ancu intarratu quì ci sò certi civili, inclusi setti donne chì eranu infermiera o secretarii, trè figlioli è trè capellani. Ci sò 18 setzi di frati anchi intarrati quarchi cosa, mancu senza parte di u cantu, è novi ricenti di Medal of Honor.

I capelli sò simuli, cù u nome, u rangu, u regimentu è a data di morte.

I Divisioni sò primarmenti ghjinirali in u uriginale: u 91 era chjamatu a Divina Wild West Wildlande da California è i stati occidentali; U 77 era a Statua di a Liberty Division da New York. Certa eccezzioni: u 82 era a Divizia Americana, formate di suldati di u paese in tuttu, mentri a 93 era a divisionu nìvutu segregatu.

U cimiteru era creatu da 150 cimiteri tempuranee chì si stanu vicinu à i campi di battaglia, chì i suldati anu da esse sipuntati in u duminiu dui à trè ghjorni da a morte. U cimiteru di Meuse-Argonne hè statu dedicatu in u 30 di maghju di u 1937, incù parechji suldati reburiedu quattru volte.

A Cappella è Memorial Wall

A cappella hè nantu à una culletta. Hè un picculu edifiziu cù un internu simplice. In fronte à l'entrata hè un altare cù bandieri di i Stati Uniti è e principal nazioni Alleati. A manu dritta è a manca, duie grandi vitrati macchiati videmma l'insignia di i diversi regimi americani. A volta, si ùn cunnosci micca queste, hè una bona idea di avè una guida per l'identificanu.

Fora, dui aliani flanchi a capella, inscribed with the names of those missing in action - 954 articuli sò stampati quì. In una parti un grande mape in reliefu mostra a battaglia è a campagna vicine.

Medaglia di Unurariu

Ci sò novi ricenti di a Medaglia di l'Honor in u cimiteru, distinti da a lettera d'ore nantu à i fossa. Ci sò parechji storii di gallantry straordinaria, ma a strangest hè probabiliziosa chì di Frank Luke Jr. (u 19 di maghju 1897 à u 29 di settembre 1918).

Frank Luke hè natu in Phoenix, Arizona dopu chì u so babbu emigrà in l'America in u 1873. U settembre 1917, Frank s'hè allisteratu in a Sección d'Aviazione, Signale di l'U. In July 1918 si n'andò in Francia è fù attribuitu à u 17u Squadron Aero. Un caratteristicu caratteru dispostu à disubbidisci l'ordini, di u principiu hè statu determinatu di diventà un pilotu ace. Sò vuluntarii à distrughjini i globure d'assaigazione tedesca, una sperienza periculosa per e difetti efficau di u cannunità anti-armi. Cù u so amicu Lt. Joseph Frank Wehner chì vulete lampassi a tappa, i dui anu eranu cuncessu successu.

U 18 settembre di u 1918, Wehner fù uccisu à difendenu Luke chì spieghjani i dui Fokker D. VIIs chì anu attaccatu à Wehner, seguitu da dui pyloni più.

Ntô 12 di settembre à u 29, uccisu scettutu annantu à 14 piani d'alemuni e di quatre ciani, un prucessu nimu di pilotu assicuratu à a Guerra Mundiali. Lu passu inevitanti di Luke divintò u 29 di settembre. Hè tombu per trè palloni, ma hè statu ferutu da un solcu ammaistulacciu bullet cundottu da un pittore sopr'à ellu quandu volava vicinu à a terra. Chjamò à un gruppu di suldati di Ghjudeu, mentre ch'ellu fubbe, avà murìu sempre firatu à i tedeschi chì si eranu di prutezià.

Luke era attribuitu annantu à a Medaglia di l'Honor. A famiglia divinamente donu a medaglia à u museu Naziunale di a Forza Aèria USA in Dayton, Ohio, induve hè in mostra cù parechje altri elementi appartenenti à l'ace.

L'armata americanu è u Meuse-Argonne Offensive

Prima di u 1914, l'armata americana era u 19 in u mondu in numeri, solu dopu à u Portugallu. Era cunsistenti di più di 100.000 suldati di tempu. In u 1918, era finu à 4 milioni di suldati, 2 milioni di quale partì à Francia. Li Stati Uniti luttaru contru i Francesi in l'offensiva di Meuse-Argonne chì durau da u 26 di sittembre à u 11 di nuvèmmiru, 1918. 30.000 suldati americani anu uccisu in cinque simane, à una staghjone di 750 à 800 per ghjornu. In tuttu u statu di a Guerra Munniri, 119 medaglia di l'onori si sò stati guadagnati in un periculu di u tempu.

Comparatu à u numaru di soldati alleati, era un numaru pocu nicu, ma marcò l'iniziu di participazione americanu in Europa. À quellu tempu, era a battaglia più grande di a storia americana.

Dopu à a guerra, l'asèrcitu americanu vulete abbandunà una presenza architettonica longa in Europa hà purtatu à u cimiteru.

Informazione Pocu

Romagne-sous-Montfaucon
Tel .: 00 33 (0) 3 29 85 14 18
Web

U Cimiteru hè apertu à u ghjornu 9 am-5pm. Cerata Dic 25, Jan 1.

Cunsularu U Meuse-Argonne Cimiteru Americanu hè situatu à livanti di u paesi di Romagne-sous-Montfaucon (Meuse), 26 km a nord ovest di Verdun.
In car Di Verdun aghja u D603 versu Reims, da u D946 versu Varennes-en-Argonne è seguite i segni di u Cimiteru Americanu.
In trenu: Pigliate a TGV o u trenu ordiniali da Paris Est è cambia in Chalons-en-Champagne o in a stazione di Meuse TGV. Dopu à a percorsu u viaghju dura o 1 ora 40 minuti o un pocu di 3 ore. Taxi lucali sò dispunibuli in Verdun.

Più infurmazione nantu à a rigioni

More about a Primu Mundi Guerra