01 di 06
Introduzzioni à Manila, Filippini Premier Walled City
Per centu anni, a cità murta di Intramuros era Manila: u centru nurmale di l'occupazione spagnola in Filippini , culatta à parechji milla coloniste spagnoli, i so famiglie è i so servitori filippelli.
Intramuros hè stata custruita nantu à i ruvelli di una Settimana malacca à a bocca di u fiume Pasig. U so locu strategicu attrae l'attinzioni di u cunquistadore Miguel Lopez de Legazpi, chì hà impregnatu l'aria in 1571 è l'hà proclamatu cum'è a nova capitale filiana.
Duranti 400 anni, Intramuros era u centru di u putere puliticu, religiu è militare spagnolu in a regione. (Cunsiderate e chjese in i Filippini .) A cità murata hà patutu in modu di secutu in a Guerra Mundiali; solu l' església San Agustin fù partutu da a guerra.
In u 1980, u guvernu dirigit un grande esercitu di ricuperazione chì ricuperau Intramuros à u so statu prisenti. Oghje, Intramuros hè un spaziu turisticu impurtante induve e visitanti puderebbe sperienzate l'esame Spanjola in Manila per l'urighjini di a cità muratu, i restaurants è i musei.
Directions
Cumminite à u Centru di i Visitanti di Intramuros à u Baluartillo de San Francisco Javier restaurata in Fort Santiago. Questu hè un puntu di saltà ideali per parechje viaghji à passighjà per Intramuros. In u Centru, pudete piglià libretti nantu à i posti chì pensa à vede o sapè nantu à l'eventi culturali in a cità murata.
Forte di Santiago hè facilmente accessibule cù taxi, jeepney, o LRT (l'Estazione Terminal Centrale hè a parada più cercana).
A tour rializà da duie ore è impone una bella quantità di caminari. Per pudè disfrutar di u vostru viaghju, avete bisognu:
- una borsa bagagli for souvenirs
- scarpi còmodi
- una camara
- acqua bottillata
02 di 06
First Stop: Fort Santiago
Forte di Santiago hè struitu da i cunquistatori spagnoli in u 1571, sustituì in a furtizza distruduta pertendu à l'ultima data (re) di Manila pre-Hispanic. Duranti l'annu, Fort Santiago hà servutu cum'è una furtizza contru i pirati chinesi, una prigiò per prisentivi pulitici in l'era spagnola, è una camera di tortura nurmania in a Second World War. I bombi americani scumpartuti durante a battaglia per Manila quasi cunziguenza a destruzzione di u Fort in tuttu.
L'iniziativa di u guvernu di postgheria aiutò à restaurà u Fort Santiago è ne puru u ghjornu bellu. Oghje, Fort Santiago hè un locu relaxanti per visita è un portal illuminante in u passatu coloniali di u Filippini. Contene un parc tranquillo, battuti chì supraneghja u fiume di Pasig è un museu in memoriale à l'héroe naziunale Filippu Jose Rizal.
Pudete passà un dopu meziornu mancu verificà u Fortu.
Details de contact:
Calle Santa Clara, Intramuros
Manila, Filippine03 di 06
Stop Next: Cattedrale di Manila
Salute a porta principal di Fort Santiago è fà un nordu di 5 à 10 minuti à u sudueste à u General Luna Street, passendu a Place Moriones è u Palazzu di u Governatori. A Cattidrinu pò esse visibili à u vostru manca.
A Cattedrale di Manila hè a sedie eclesiasi di a Archidiocese di Manila. In i tempi coloniali spagnoli, era u locu di l'Archevatinu spagnolu di Manila, chì hà avutu u ghjuridizione di tutta l'archipelago.
Questa struttura hè veramente a sesta eglise per occupà u situ. U primu, custruitu in u 1581, era rilatu à a terra à dui anni dopu chì era custruitu. A struttura presentata hè stata cumpletta in u 1958.
I criptimi di a Cattidrali serve com'è locu finali di restu per l'antichi Archepiques di Manila, cum'è e i criptò di San Petru in u Vaticanu facenu per i corpi di l'antichi Papi. Chjamate i Cardenal Sin, unu di i capelli di a Rivera Edsa di 1986 chì abbandunà u dittaturi Ferdinannu Marcos.
Details de contact:
Cabildo cor. Beaterio Strade, Intramuros
Manila, Filippine04 di 06
Next Stop: Muri di Intramuros / Puerta de Santa Lucia
Un altru cincucentu camminare à u General Luna Street in a listessa ordine; doppu dui blocchi, girancate à u dirittu è marchjate per Calle Real finu à truvà a Puerta de Sta. Lucia.
In fronte à l'ex Malecon Drive (ora Bonifaziu Drive), Puerta di Santa Lucia hè unu di parechje porti chì passanu à i mura di Intramuros. Prima custruita in u 1603, Porta di Santa Lucia (quand'è aperta) guida à Malecon, quandu u passaghju di a righjione prima di rimborsu trasfurmavanu e rive in fronte di i muri in u portu di u Portu di u Tempu.
Passersby aghjunghjenu una strada di vista in i pareti di chjami fessi è di foglie chì fascianu e fruntiere di Intramuros, cumu i mura pò esse scogliati per una vista cumandante di e carru trà Intramuros è u campu di golf vicinu da u muru.
Durante l'attesa coliali di Manila, nimu puderia sultantu Intramuros, ma l'Spagnolu, i so servitori è i mestizos (Filippini semi-spagnoli). Fora Manila vissiru Filippini è i mircanti chinesi. L'ultimi era furzatu à vive in un ghetto chì era locu convenientemente localizatu in a rigioni di i cannone di Intramuros, perchè i cimi rivoluti contr'à u regnu spagnolu.
05 di 06
Next Stop: San Agustin Church and Museum
Riturnà a Via Real, righja à diritta à Gen. Luna, è intrì in l'aparcamentu di San Agustin Church immediatamente à a vostra diritta.
A Storia di San Agustin hè stata prima di 1571 è distrutta per i pirchi di marauding in 1574. Hè stata edificata (è distrutta) duie volti più prublemi davanti à l'istruttura presentale hè statu culminata in u 1604, cun un staggeru cusì stabilu chì i terrimoti (u bane di i Filippini " e chiese barocco) puderia micca cascà.
A chjesa hè a prima chiesa stone church europea chjappata nantu à i linii spagnoli in Manila. Havi 14 chapeli side, articuli diterminati di lignu datanu u 17u seculu, un òrganu di pipa di u seculu XVIII è una bella trompe l'oeil ceiling. In oltre a chjesa hè un petitu museu cun vestimenti, mobili è articuli riliggiusa in iri spagnoli. Parrannu cù trè altre altri churches Filippini, a chjesa di San Agustin fù designata un Patrimoniu Worldu Patrimoniu da UNESCO in u 1993.
I so mure anu statu u mute testimone di a storia filippina. Trè cunquistadori spagnoli sò inturnigati quì. In u so sagristanicu, i capimacheri spagnoli è americani discututu i termini di a cità di a cederma durante a Guerra Spanjola-Americana. I suldati ghjutanevi massacrughjanu 140 persone in u locu durante a Sicunna Guerra Munniali, cum'è e truppe americani avvicinavanu Intramuros.
Details de contact:
Calles Gen Luna è Real
Manila, Filippine06 di 06
Next and Final Stop: Casa Manila
Riturnate a strada chì avete ghjustu, traversu u parcheggio di lotta, cruz a strada per arrivà à u Complexe Plaza San Luigia.
A piazza San Luigiu era un prughjettu di petitezza di Imelda Marcos (ella di i 7 000 manteaux): a so centru hè Casa Manila, una ricustruzzione di una casa colonia spagnola di u XIX sèculu. (Sta struttura sana stalla solu in 1981.)
Ogni stanza in Casa Manila hè una dicurazioni in u periodu, cumposta cun antichi mobili, attraversi è opere. I visitori sò guidati da u pianu cintrali à un territoriu ricivutu (induve u maestru era postu di ufficiu), è in novu à u top floor induve a famiglia di u maestru era allivatu à a cucina (cun utensili authenti di cucina da l'u tempu) , sughjendu una porta di a porta à u tornu à u patiu novu.
In più di Casa Manila, u Complexe Plaza San Lu Conte cuntene parechje altri parechji chì prendendenu qualsiasi interessu turisticu: l'hotel di u Capicorsu White Intramuros; Barbara's, un pub filippanu; è Eccumi Bambike, chì pigghia viaghjate cù viaghjatori di u top Manila, stenni d'utilizà bici bambù.
Details de contact:
Calle Real del Palacio (Calle Gen. Luna)
Piazza San Luis, Intramuros