Una storia breve di Tippa

Tippulà hè arruzzatu in a cultura americana, ma i so origine sò murchiuli.

Pruvazioni pò avè principiatu in a fine Medievu quannu un maestru brindò u so servitore unipochi muniti com'è una espressione di bona vuluntà. À u XVIe seculu, i visitori in mansioni in l'anziani anu spedutu di dà un "vail" o una piccula cantata di soldi à a fine di a visita per cumpensà i servitori di u dumannaru chì facivanu travagliu sopra i beyond i so cumerci ordinali.

Kerry Segrave, autore di "Tipping: An American History of Social Gratties", spiegà chì à u 1760, i crescenu, i valets è i servitori di cavalieri all expected vails, chì purtanu grandi gastu à i quelli invitati. L'aristocrazia è a nubiltà cumincià à lamentà. Un tentativu di abulie vails in Londra in u 1764 hà purtatu à riottu.

Tippa pronta si stende à i stabilimenti cummirici britannicu, cum'è l'alberghi, pub, è ristorante. In u 1800, u filòsufu scoccu è u scrittore Thomas Carlyle s'elli ghjuvani à vultiscia un cambreru à u Bell Inn à Gloucester, "U scrubbiu brutta di un camarile grumbledu di a so assignazioni, ciò ch'e aghju cunservatu liberale. Aghjunge sixpence à questu, è [el] produciu un arcu chì era vicinu à ricumpensa cù una patata. Accursed be the race of flunkeys! "

Ùn hè chjaru chì quandu a parola "punta" ghjunta in a lingua inglesa ma certi speculate chì l'urighjini di a parolla vinia da Samuel Johnson. Johnson hà frequentatu un coffeeshop chì avia un vasu chjamatu "A Insure Promptitude" è Ghjuvanni è altri ostelli puderanu chjudarà una muntagna in u tazzulatu durante a sera per riceve un serviziu megliu.

Questu prestu hè statu scurciatu à "TIP" è da solu simpete.

Prima à 1840, i Americani ùn avìanu micca punta. Ma, dopu à a Guerra Civile, Stati Uniti ricchi ricenti visitavanu l'Auropa è purtonu a pratica in casa, per affirmà chì anu fora in l'esteru è cunniscenu regule modèle. Un pubblicatu di u novu di Yorki murmìnte chì, quandu u tipping beatu in i Stati Uniti, si sparse rapidamente cum'è "insetti mali è e bande d'erbe".

In u 1900, i americani cunzidiravanu di tipping to be the norme è, in fattu, eranu frecuentamenti criticati per sviate. L'inglesi s'hè lagnatu chì "liberali ma misguided" i Stati Uniti ricusavanu troppu, i servitori chì pusterezeghjani di sentinziariu da i britannichi. In u stessu, una Revista 1908 Travel amaru chì i Americani anvendenu invece, ma avia uttene povimu perchè i americani ùn sanu micca capace à trattà i servitori è i membri di serviziu.

Comu averebbe fattu cumprumissu in America, parechji si truvaru antitettu à a demucrazia è l'ideali americani di l'ugualità. In u 1891, u ghjurnalistu Articulu Gaye hà scrittu chì un pumu deve esse dati à qualcunu "quale hè presumatu d'esserle inferior à u donu, nò solu in rivennate mundiale, ma in a pusizione suciale ancu". "Prufitizzioni è l'idea aristucratica chì exemplifica, hè quella chì avemu surtitu da l'Auropa à scapparà". William Scott hà scrittu in u 1916 u librettu anti-tipping, "The Itching Palm", chì ellu argumentò chì u tipping era "un-americanu" cum'è "slaveria".

In u 1904, a Società Anti-Tipping Society di u America s'hè sprang up in Georgia, è i so 100.000 membri firmati prumove micca à punisce à nimu per un annu. In u 1909, Washington divintò u primu di sei stati à passà una ligera anti-tipping. Ma, li novi liggi raramenti foru infurzati, è, in u 1926, ogni lezzioni anti-propensa era statu abrogata.

Tipping hè cambiatu novu in i 1960ini, quandu u Kungressu accunsentiscenu chì i travagliatore puderanu ricevi un salario minimu più minimu perchè una parte di u so salario vi vene da conselli. U salario minimo per u tipped workers hè di $ 2,13, chì ùn hà micca cambiatu in più di 20 anni, finu à quandu quelli langue ricevenu almenu $ 7,25 in cunsiglii per l'ora. Saru Jayaraman, autore di Behind the Kitchen Door, spiega chì un paga minimu di $ 2,13 significa chì u so salario sanu se diriginu versu i tassi è e forze tipped workers in vivre di i so cunsiglii.

Altri anu nutatu chì, siccomus vittime vivi di i so cunsiglii, tipping in i Stati Uniti hè più mandariu di voluntariu, raramente in quantu à a qualità di serviziu, è pò esse basatu in discriminazione raciale è sessuale. A prufessione larga di ricerca in u duminiu di Cornell Catedra Michael Lynn, suggerisce chì sta storia è associazione cun dà soldi à i inferjuri pò esse perchè continuemu a punta à u ghjornu.

Lynn postitu chì "[w] e tip, perchè avemu sentu culpèvule per avè a ghjente stà à noi". Questa cunnulazione suciale hè stata annunziata da Benjamin Franklin in Parighji chì hà dettu: "A vìttima di voglia hè di vede un culo: per sommate hè di vede un culo più grande".

Per cumbattà parechji di sti prublemi cù u tipping, uni pochi ristoranti americani, cum'è Sushi Yasuda è Riki Restaurant, hanu fattu a nutizia per prupone tipping à i so ristorante è, invece, pagavanu i so salariate di persunale altri. In u 2015, parechji gruppi di ristoranti ancu pruievanu cunsiglii.