Francisco Pizarro: A Timeline

Una Breve Biografia di u Conquistador Spanish

Francisco Pizarro era un omu complexu implicatu in una cunquista à più cumplessu. A tempus tempusitose è dopu vilificatu, u so nome cunfittà l'imagine di l'altru tremenda è a gran destruzzione. A schema timeline voli à furnisce una breve introduzione à Pizarro è u so passaghju per è in u Peruviu ...

La timeline di Francisco Pizarro

c. 1471 o 1476 - Pizarro hè stata natu in Trujillo, Spagna, u figghiu illegittimu di un corpu di infanterie è una donna povira di l'area.

Pocu hè cunnisciutu di a so prima vita; era pocu educatu è abbastante analfabeta.

1509 - Pizarro vela à u New World cù l'expedizione Alonzo d'Ojeda. Puderete dopu à u portu di Cartagena.

1513 - Ingaghjola à l'expedizione Nuñez de Balboa, travaglia per l'Istmu di Panamà per scopre l'Oceanu Pacificu.

1519 - Pizarro diventenu magistratu di u settidu novu fundatu di Panamà, un postu chì mantene à u 1523.

1524 - Pizarro si forma un partenario cù u cunquistadore Diego d'Almagro. Ci hè vela à u sudu di Panamà in paesi immobbili in rumore di tribù strani ... è oru. A piccula expedizione righjunghja sola finu à a costa di a Culumbia prima di esse obligata di volta in Panamà.

1526 à 1528 - A seconda spidizioni di Pizarro è Almagro vela à u sudu. Pizarro torna nantu à a costa colombiana; Almagro hà volta in Panama per circà rinfurzazioni, mentre chì Bartolomé Ruiz (u pilotu principal di a scedizzione) scopri u più sur.

L'expedizioni, chì durò almenu 18 mesi, si sò incù fortuna stampata. Bartolomé Ruiz anche truvate evidenza di oru è d'altre ricchezza à u sudu, ancu ancu avè ottinendu intratteni nativu. Pizarro è una petita banda pusitava sudu à Tumbes è Trujillo in quellu chì hè questu ora in Peru, riunite cù abitanti hospitalici.

Sapendu chì ogni cuncettore cuncordata dumandava un numeru maiori, Pizarro riturnò à Panamà.

1528 - Quandu u novu guvernatore di u Panama ùn vulgherà per rinfurzà a third expedition, Pizarro torna in regione in Spagna per circà l'audienza cù u King stessu. U Regnu Carlu I dà permissione di Pizarro per avanzaru cù a cunquista di u Perù.

1532 - A cunquista di u Perù. Pizarro priparà i terri in Equadoru prima di vela à Tumbes. A so forza petite di cunquistador passi inlande è si forma u primu settore spagnolu in u Peru, San Miguel de Piura (Piura di l'attuali, solu in l'internu di a costa nord di u Perù ). Un immeuble Inca si scontra cù i cunquistadori; una riunione trà i dui capi hè dispostu.

1532 - Pizarro marchja à Cajamarca per incontru cù l'Inca Atahualpa. Atahualpa nigava a dumanda di Pizarro per marchjà in u territoriu Inca, sicuru in a cunniscenza chì i so surdati fermamente in numeru quelli di Pizarro (chì eranu 62 cavalieri è 102 infanterie). Pizarro decide di emboschà l'Inca è u so esercitu, livendu fora di guardia in a battaglia di Cajamarca (nuvembre 16, 1532). Pizarro rute l'exèrcitu in l'Inca è porta Atahualpa com'è eterna, esigatu u rescanu d'oru per u so liberatu.

1533 - Malgradu ricivete u rescue, Pizarro eseguisce Atahualpa.

Questu causa a disputa trà i cunquistadori è cuncernanu a Corona Spagnola. Pizarro, in ogni casu, ùn hà daveru. I so cunquistadori marchanu à l'Inca capitale di Cusco, prima introducenu à a cità u 15 di nuvembre 1533 (Pizarro à Cusco in u 1534). A cità fù dopu riittata da i Incas dopu à u largu Assediu di Cuzco di 1536, ma i Spagnoli prontamente recuperatu u cuntrollu.

1535 - Pizarro funda a cità di Lima u 18 di ghjennaghju, è face a nova capitale di u Perù.

1538 - Li disputi terrassivi cuntenutiali trà i facultoni spagnoli rivali culminate in a Battaglia di Salinas, induve Pizarro è i so fratelli scunfani è eseguite Diego d'Almagro (cumpagnu in e prime spedizioni di Pizarro).

1541 - U 26 di ghjugnu, Diego d'Almagro II (figghiu di u cumpletu Diego d'Almagro) tempestà u palazzu di Pizarro in Lima, assistitu da circa 20 partigiani armati fermamenti.

Malgradu i so meglius pruvvidivi di difenda, Pizarro ricevi diversi ferite stazzuni è dies. Diego d'Almagro II hè stata captu è esecutatu l'annu dopu.