Pablo Neruda - Poeta di u Populu Corsu

About Pablo Neruda:

Pueta chileno, scrittore, diplomaticu, attivista puliticu è esiliatu, Premiu Nobel per a Literatura, "poeta di u populu", senatore, è unu di i più grandi poeti di u Sudamerica.

I primi ghjorni:

Nascìu Napuli Ricardo Reyes Basoalto in u Chile di u Sudu, u 12 di lugliu di u 1904, à una famiglia chì disapproveghja di i so accusati littirarii, un ghjovaru hà vindutu tutti i so pussedi, hà fattu u pezzu di Pablo Neruda, è publicò u primu libru, Crepusculario ( "Twilight") in u 1923.

Dopu à u successu di stu primu libbru, l'annu dopu hà avutu un editore è cù Veinte poemas d'amore è una cancion desesperada ("Vintima Amore Poemas è una Canción di Desesperatura"), a so vita duranti a so vita letteraria.

Vita pulitica:

In u 1927, anuratu da i so cuntributi cum'è pueta, Neruda fù chjamatu Cònzuli honorariu in Birmania. Da Ranguni, passò à serve in Ceolin, Java, Argentina è Spagna. A so amici cù u pueta spagnolu Federico García Lorca cuminciò à Buenos Aires è hà continuatu in Madrid, induve Neruda stabiliscia una rivista littiraria chjamata Caballo verde per a poesîa cù l'escriptore spagnolu Manuel Altolaguirre in u 1935.

U scoppiu di a Guerra Civile Spagnola in 1936 cambiò a vita di Neruda. Cumprinnìu cu lu tiulistista contru General Franco, è informa l'avvenimenti, cumpresu lu brutal assassineria di García Lorca à Espana en el corazon . Unu di i pueti ereditivi di questu tempu hè Esplojé Accuncià questi cosi .

Fu statu ricurdatu da Madrid in u 1937, abbandunatu u serviziu cunsulari è vultatu in Europa per aiutà i refugees espagnol.

Riturnendu à Chili, fù numinatu Cònzuli à u Messicu in u 1939, è in u so ritornu, quattru anni dopu, uniu à u partitu cumunista è era elettu à u Senatu. Dopu, quannu u guvernu chianu chjamatu u partitu cumunista illegale, Neruda hè statu espulsu da u Senatu.

Abbandunò u paese è andò in oculazione. Vultò dopu travirsata largamente per l'Europa è l'Amérique.

Quandu u guvernu chianu rivolta u so pusizzioni nantu à i figuri di pulitica esquerda, Neruda hà tornatu à Chili in u 1952, è per i primi 21 anni, a so vita combina i so passioni per a pulitica è a puisia.

Duranti questi anni, era ricunnisciutu in numerosi occasioni, cum'è dê doctorari onorevoli, medalti di cunfronti, u Premiu Internaziunale di Paese in u 1950, u Premiu di a Pace di Lenin è u Prestatu di a Paese Stalin in u 1953 è u Premiu Nobel di Literatura in u 1971.

Cum'è serva cum'è ambaatri in Francia, Neruda hè diagnosticatu cun cancru. Hè dimissione è hà tornatu à Chile, induve mortu u 23 di settembre 1973. Prima di a so morte, hà scrittu i pinsamenti nantu à u 11 di coup è a morte di Salvador Allende in u Golpe d'Estat.

Vita Personale:

Cum'è una adulescente in a scola in Temuco, Neruda hà scontru Gabriela Mistral, chì ghjera un pueta ricunnisciutu. Tra l'affari multiplicità internaziunale, si truvò cù Maria Antonieta Haagenaar Vogelzanzin Java, chì diventiva dopu. Hè maritata cù Delia del Carril è u matrimoniu hè statu ancu in u divorziu. In seguitu hà scrittu cù Matilde Urrutia, perchè chjamò a so casa in Santiago La Chascona .

Questu è a so casa in l'Isula Negra sò oghji musei, megliu da a Fundazione Pablo Neruda.

LETTERATURA:

Da u primu poema di a zitiddina à l'ultima, Neruda hà scrittu più di quaranta volumi di poesia, traduzioni, è dramma di verse. Unepochi di u so travagliu hè publicatu pò postumume, è parechji di i so poesi anu usatu in u film Il Postino (u Postman), nantu à u postman introduttu à a vita, l'amore è a puisia di Neruda.

I so Veneri poemas d'amore è una cancion desesperata solu hà vindutu più di un milionu kopi.

U so Canto Generale , scrittu in l'esiliu è publicatu in u 1950, cuntene 340 poema nantu à a storia latinoamericana da un puntu di vista marxista. Questi poechi vede u so sapè profundo di a storia, cumpresa a so opera prima, u famusu poema Alturas de Macchu Picchu , a geografia è a pulitica di u cuntinenti.

U tema cintrali hè a lotta per a justizzia suciale, facendu u Poeta di u Populu Corsu . U travagliu cuntene illustrazioni di l'artisti mexicani Diego Rivera amd David Alfaro Siqueiros.

Unipochi di u so travagliu: