Portovenere - Portu Mediterraniu di Call

Villa Italiana con Encanto

Portovenere (o Porto Venere) hè un beddu paesi maravigliosa è meditarranea, à u sudu di Cinque Terre è Genuva è u nord di Livornu. Hè in Rigioni di Liguria è Pruvincia di La Spezia. Sempre ùn sanu micca quì hè? Eppuru, nè iu, finu à chì u nostru cruise ship hà fattu un detour per Porto Venere. Quandu a storia spettava, era cuntentu chì hà fattu.

Avemu travagliatu u Mediterraniu di Barcellona à Roma, è u nostru bastimentu era scheduled per visità Portofino in a Costa Azzurra per un ghjornu.

Eppuru, avemu fattu coperchio di qualchì tempu cattivu, è u capu di u nostru curu cruise avia annunziatu chì ùn puderemu micca scunvugnu à Portofino per via di i marini di u maritu. Invece di Portofino, andemu à Portovenere.

Nisun nant'à a navi avia mai avutu à sente di Portovenere . Ma, avemu tuttu un ghjocu per una avventura. U portu in Portovenere era assai babbuatu è, quandu avemu vistutu nantu à u picculu villaggiu, aghju avutu un sensu calore è rilassante chì venite. Sapemu chì eranu in un ghjornu interessanti.

U bastimentu di crucero avia avutu cun parechje di l'excursioni di l'ultima minuta à Pisa è à La Spezia per rimpiazzà e quelli chì avemu abbandunatu à Portofino. Dui ad avè parlatu (è era cunfermatu da quelli di passageri) chì Portovenere parevanu assai Portofino hà avianu decenni fa. U paisolu di Portovenere hà vede cusì charming, chì decisu di passà a cità per u ghjornu. Era una bona decisione. Armed with a map of the sights furnished by the ship, aghjunghjammi a pruvazioni di a nave.

Cumu a maiò parte di l'Europa, Portovenere hà una storia fascinante chì volta à i tempi pagani. U situ di u paese utilizatu per esse un temple à Venus Erycina, da ellu u nome Portovenere hè derivatu. Era un centru maritimu ancu dinò, è hà intesu implicatu in parechje cunflitti tramiti l'età. A più longa era a guerra à Genuva è Pisa (1119-1290).

U casteddu chì supraneghja Portovenere da una elevazione rocca nantu à u paesi era una strumenta di difesa impurtante durante a guerra.

Oghji Portovenere hè a porta di a Cinque Terre . Cumpagnia di Ferries à longu u costu ogni ghjornu, chì offre i passageri una chance per avè una vista di unu di i paisaghji più evocativi di u Mediterraniu. Un caminu à a Cinque Terre hè dinò cusì, ma u caminu hè abbastanza longu è deve esse spustate in più di un ghjornu.

U nostru ghjornu in Portovenere era un ghjornu chiuchutu è disgraziatu, perchè pudemu arrampà in i nostri paraplu. I mura di a cità fù stallata in u 1160. Primu camminamu longu e strade strette à a Chiesa di San Pietro (S. Pietro). Era nantu à un promontoriu chì suprana u Golfu di a Spezia. Ancu cun u tempu chiuvutu, u Meditirraniu in a grotto sottu a chiesa era un culore azuru fermu. U genuvese custruiscenu a chjesa com una recompensa per i citadini di Porto Venere per a so aiuta in piglià u casteddu di Lerici.

Dopu à passe per a chjesa, avemu principiatu e strade precipitose di u casteddu. I caseri eranu fascinanti, è ogni ghjornu era marcatu cun un tile distintiu. Vi maravigliate à l'"omu acqua". Operava un carretuni gasoline-powered, cun gliotti d'acqua di vidiri chì era prestu à i paesi.

U carrettu avia treads like a tank è puderia "caminari" in pezzi i passi passi di u paese. Era assai vista! À quellu tempu hà righjuntu à u casteddu, avia chjappu di pricà. A vista di Portovenere avà era maravigghiusu. U casteddu fù custruttu in u 1161, ma era statu ricumpruvatu in u 1458.

A proximità di u casteddu hè un grande truvà micca in many maps. Hè u cimiteru di u paese, è presenta una vista di u mari sottu. Truvamu stu cimiteru assai fascinante. Molti di i criptò in u mausoleu anu dettagli ritratti di u mortu nantu à elli, chì datanu di u XX sèculu. Era assai interessante per vede i ritratti di l'abitanti di u cimiteru.

Guariscenu in u paese è scopre una parte di e vendita. I ghjente era simpaticu è eccitatu di a nostra nave cù i so 114 passageri in u portu.

Da u mo pruduttu in Portovenere, sapia chì seria un locu fascinante per gastru un ghjornu. Aviu ragiuni. In tuttu, sò cuntentu chì avemu avutu una sorpresa italiana!