01 di 10
Teotihuacan
Teotihuacan hè un grande u maghjicu postu archeologicu situatu circa 25 chilometri (40 km) à u nordu di u Cità mexicana . Hè cè famuzu per i so grandi piramidi dedicati à u sole è à a luna, ma u situ cuntene ancu boni murals è carvings è parechji musei chì permette scopre a storia fascista di a cità. Questu hè unu di i siti archeologi più grandi è più impurtanti in Messico, è una di i siti di visità impreses à un viaghju à u DF .
I fatti travagliati annantu à Teotihuacan:
- A custruzzioni principia nantu à u situ in u 200 aC
- In u so picculu, era una di i cità più grandi in u mondu, cù quasi 200 000 abitanti.
- I Aztèi anu cunsideratu Teotihuacan un locu sacru chì anu abbandunatu assai prima di u so tempu.
- Teotihuacan hè u nome chì hè stata datu à u situ da i Aztèchi è significa "cità di i dii" o "induve l'omi diventate in divinità".
- Nisunu cunnosci u gruppu etnico o a lingua hè parlata da l'abitanti di Teotihuacan, perchè sò chjamati "Teotihuacanos".
- Ci hè pronunsiata "tay-oh-tee-wah-KAHN", cun l'enfasi nantu à a sillabba finali.
Tips per viaggiaturi:
Ci hè cinqui entrances à u situ archeologicu. Per fà una visita completa di u situ, entra à l'ingressu 1 à u sudu di u situ. Andaraghju a longu di l'Avenita di i Morti (circa una è quarti milla o 2 km). Per una tour scurciata, parechji gruppi di tour analizate à l'intrata 2, u livellu cù a piramide di u sole. Questa hè una bona scelta se u vostru tempu hè limitata o ùn vulete micca caminari assai.
Ùn bisognu di piglià l'acqua, un caprettu è a foglia.
Cumu truvà:
Ci sò assai imprese chì offeranu viaghji di ghjornu à Teotihuacan da u DF. Ma se vulete passà più tempu di esplorà u situ, pudete prifiritu per andà in u vostru propiu. Pudete truvà qualchì facilità cù trasportu publicu. Pigliate u metro à l'estazione Centrale di u Nord è da quì pudete truvà un busu per piglià à e ruine. I buses sò marcati «Piramidi».
02 di 10
Citadella è u Tempiu di Quetzalcoatl
A Citadella era u centru di a cità di Teotihuacan, ma hè u puntu più meridionale di l'aria aperta à i visitori oghje. Mentre visitava u situ, tenendu in mente chì a cità propria di Teotihuacan estendi à 12 km² è era intensamente populata.
A Citadella hè un grandu spaziu apertu cù temi chì circundanu chì era probabilmente utilizatu per cerimonii. Caminari pi tutte e carrughju è sviutate i passi in u partitu contrariu per vede u Tempiu di Quetzalcoatl . Quetzalcoatl era unu di i dies più impurtanti in u panteist di Mesoaméricano, è u so nome significa "serpenti piuma". A photoe quì si mostra a dicurazione in a facciata di questu edifiziu: ghjorni altecianti di a serpente è una altra figura, alcuni chjamata Tlaloc (u diu di a chjesa aztè). U custruiu hè ancu decoratu cù caragio è cunchili, simboli di l'acqua.
03 di 10
L'Avenue du Musée
L'Avenida di i Morti (Calzada de los Muertos) hè l'ardhe principale di a cità antica. Si stendi à u nordu da a Citadella à tuttu u modu di u Tempiu di a Luna. Mentre abbandate a Citadella, girendu dirittu è caminate versu nordu. A manu manca, vi vede "Edifici Superposi" (cumuni superimpiati) induve scavi si abbandunavanu quartieri viventi sottu u liveddu attuale, chì eranu chjappi in rubrica in modu di custruisce a seconda stage.
Invece di esse diretta direttamente à nordu-sud, l'Avenida di i Morti hè allinatu à 16 ° à nordu. Questu hè stata appena apposta per vultà in l'allenamentu cù u sole in una certa data.
04 di 10
Piramide di u Sun
A Piramide di u Sun hè una di e strutture più grande di u Messicu. Ci hè quasi 200 metri d'altura è 700 metri d'altivi. I piramidi di Mèssicu ùn anu avutu mai finu à un puntu cumu cum'è e piramide di l'Eggittu, ma sò stati chjappi in cima è sò spessu solu basi per i tempii. Sta piramide hè stata custruita nantu à una caverna chì fù scuperta in 1970. A caverna hè più di 100 piadi longu è finisci in a forma di un clover di quattru arbre, cù quattru cambre. In u Messianu anticu, e cave prisentanu passaghju à l'infernu, ma eranu ancu cunsiderate cum'è u corpu di a terra.
In i ghjorni di a cascata è l'equinoskulu righjunale, Teotihuacan hè riccu cù folchi chì sò vistiti in biancu è ghjunghje à a cima di a piramide di u sole. Stàvanu in a cima cù armi allastrinati per riceve l'energia speciale di u situ in quellu ghjornu.
Se ùn avete micca paura di uni pochi scala (circa 250), i veddi di u cima sò immilluti. M'arriche ricordati di l'anticu daveru "ùn mi circà micca davanti" quandu site in u vostru modu back!
05 di 10
Palazzu Quetzalpapalotl
A più luntanu à u nordu di l'Avenida di i Mortu, à u mano di l'ubbittivu solu per arrivà à a Piramide di a Luna, truvate l'ingressu à u Palazzu Quetzalpalais. Hè pussibule questa era a residenza di u regnu di Teotihuacan: altri espacios vivos sò menu ornate è generalmente divisu in spazi più chjuchi.
06 di 10
Quetzalpapalotl Palace Patio
I pilastri chì circundanu u patio di u Palazzu Quetzalpapalott sò fattu di petra chjucu stampati cù l'imàgine di l'uccelli. Certi sò muruti in u prufilu è l'altri si ponenu in fronte. Uni pochi sempre retteu incrustation obsidiani per l'ochji. I souri sò stati rifurmati nantu à l'evidenza chì l'archeologi anu truvatu durante e so scavi, è sò fatta di travagliati di legno coperto cun stuccu annantu à l'esterniu, facentennu impermeable.
U nome Quetzalpapalotl è una cumminazzioni di u Nahuatl (l'idioma di l'Aztèches) parolle per a papallina (papalotl) è l'uccelli (quetzal).
07 di 10
Patio di i Jaguars
Dopu u Palazzu Quetzalpapalott hè un patio rectangular cù e chjami cù i murage jaguar. U ghjurnale hè nantu à i so bocca. U Jaguar hè un simbulu impurtante in Mesoamérica cum'ellu era assai l'animali più putenti è temutu in a regione, cum'è tali era assai reverendu da e antichi civiltà.
08 di 10
Looking south along the Avenue of the Dead
Invece di ritornu à l'Avenione di i Mortu, pudete apprezzà a magnificenza di stu situ anticu. Hè faciile per capisce chì i Aztècchi sentenu chì era un locu particulari chì formanu una parti di a so mitulugia, anche anu abbandunata prima di u tempu.
09 di 10
Piramide di luna
A Piramide di a Luna si trova à u nordu di l'Avventura di i Morti.
A Fall of Teotihuacan
Teotihuacan hè abbandunatu in tuttu l'annu 800, chì hè cunsideratu cum'è a fine di u periodu classico di Mesoamérica . I casu di a cascata ùn sò micca cunnisciuti, ma hè pussibule era una seca prolongada o una epidemica. Hè ancu possibbili chì ci era un cunflittu cun un altru gruppu o un cunflittu internu: qualchissia di e custruzzioni vi vede provenza di destruzzioni per u focu, à uppusizione di solu esse abbandunata, cum'è parechji di i siti arqueeani maia .
10 di 10
A vista da a piramide di a Luna
Un bonu modu per finisce a vostra visita à Teotihuacan hè di ghjucà a vista da a cima di a Piramide di a Luna.