01 di 07
Not Just the Aztecs and the Maya
I civilizzazioni chì si sviluppau in u Messicu anticu in l'area riferitu com'è " Mesoamérica ", anu avutu parechje caractère culturale cumuni. Hà sparte cù sistemi di scrittura similari, un calendariu, un ghjocu di ghjira cù una bola di gomma, l'usu di custruisce tempii nantu à "piramidi" o di e plataforme, è l'agricultura (cultivendu principaremente granu, fagioli è squash). Però, sò distinti in altre rispettu.
Sì avete visitatu siti archeologi in Messico, avete saperebbe a diffarenza di e civilisazioni per quessa, puderete evà micca falu, cumu chjamà Teotihuacan un site Aztè o Maya. Questu iniziu darà un scupertu rapidu di e diverse civilizzazioni per chì pudete facilmente identificà ogni unu.
02 di 07
A civilizazione Olmec
L'Olmecs vivenu sopra a Costa di u Golfu di u Mèssicu, in u spaziu chì hè issa stati di Tabasco è Veracruz . Questu gruppu sò in qualchì volta chjamata a "cultura materna" di Mesoamérica perchè era u primu gruppu per sviluppà certi trazzii culturali chì anu adoptenze è sviluppati più da altre gruppi. L'Olmece sò cunnisciutu da i capigli di pietra giandale truvati in u spaziu quale hà presumirutu i capitu.
Certi siti arqueològii in Olmec chì valenu una visita:
- La Venta
- Tres Zapotes
- San Lorenzo
03 di 07
A civilizazione zapotece
I Zapoteci di Oaxaca fôru rispunsevuli di a custruzzione di u primu centru urbanu di Mesoamérica, Monte Alban , circa 500 aC. U situ hè situatu in una città blava in u centru di u Valle d'Oaxaca. I Zapoteci anu avutu tribunale di bola, edificazioni per l'observazione astronòmica è un sistema di scritta chì ùn hè micca statu chjaru dicifra.
Visita di i siti Zapotec in Oaxaca:
- Monte Alban
- Mitla
- Yagul
04 di 07
Teotihuacan Civilization
Teotihuacan si trova a 25 chilometri (40 km) da u DF . A so imponente piramide di u Soli è a Piramide di a Luna si trovani prublemi famosi da i turisti per sviluppà. Hè scunnisciutu di a cità è di i so abitanti, cumpresa a so urìggini etnicu, chì ghjè per quessa sò chjamati solu "Teotihuacanos". Eppuru era unu di i centri urbani più grande di u mondu quandu era in u so picculu, è a so influenza arrivava in Mesoamérica.
05 di 07
Civilizazione maya
L'area di a Maya cume i stati di Campeche, Chiapas, Tabasco, u Yucatán è Quintana Roo, è si stendi à l'America Centrale. I Maya sò beni cunnisciuti per i so calculu matematichi è matematii avanzati, è dinò a so cunniscenza di l'astronomia. Ci hè una grannizza di ruins mayas per scopre. Scopre i siti maia di a Peninsula Yucatán .
I siti di a cità per visità:
- Chichen Itza
- Tulum
- Palenque
06 di 07
Civiltà u Toltec
Dopu a falluta di Teotihuacan (à u 700 dC), i Tolteciani accupau u dirittu di u Mèssicu cintrali. A so capitale era Tula, nordu di u Cittinu Messicu in u Statu Hidalgo. L'astreganti di "atlanti", o guerrieri in u situ, sò evidenza di a cultura di a guerra cum'è una caracteristica propria di i Toltecs. Sicondu a legenda, ci era un cunflittu tra u seguitore di u diu Tezcatlipoca è quelli di u diu Quetzalcoatl. Questa resultò in una split chì eventualmente hà purtatu à a cascata di a civilizazione tolteca.
07 di 07
A civilizazione aztè
I Aztecas, cunnisciutu ancu com'è u Mexica ("meh-shee-kah"), sò forsi u più cunnisciutu di e cose antichi. Dumanu a Mesoamérica à u mumentu di l'arrivata di i Spagnoli à l'anni 1500, però avianu solu esistevutu cum'è una civilizazione per parechji 200 anni. L'Aztece eranu una forza militare efficaci chì vinia à u putere in un periculu di u tempu. Prattianu u sacrificiu umanu nantu à una grande scala. A capitale aztè, Tenochtitlan, hè effettuatu sottu sottu i constructione di a DF , in ogni casu, u tempiu principalu, u Templo Mayor hè statu scupertu è vale digià visita.