01 di 08
I cumuni di a muntagna di Pruvenza
Viaghjà in Pruvincia è in ogni locu vi vede u famosu "perched" ( villages perchés ) o altri paesi dotting the landscape. L'altura nantu à i chjudi rocchi, a maiò era originalmente difensivu, cumandava a percorsione per una valle o a campagna ricchientia vicinu. A maiò parte di i villaggi eranu custruiuti circa castelli è avè murtificà e muraglie vicinu a cumunità Eranu assai difenduti; in casu d'attachete l'ingressu à a cità, ghjusta à annunzià per una porta angulata, hè stata bloccata è ci era sempre acqua fresca.
Molti di sti paesi sò piacè di visita è a maiò parte sò in a classificazione di Plus Beaux Villages de France ( Villaggi più Beautiful di Francia ). Cammìnanu per e strade strade caleta chjesa aghjustata da e casi cù i so chjassi cù i so altri chjappi. In spessu, a chjesa hè quì cusì, a so belltori di ferru facenu un segnu distintiu. Certi paesi anu passati stritti anguli, grandi per i caminavanu in u caldu di u veranu è a chjagua invernali. Ci sò spessu, almenu una quadratu cù una fontana attualmente splashing in u centru, circundatu da i cafeti pavement è u terrazzettu.
In a vita passata era dura per i vignocani. I paesi eranu difficiuli d'alcuni è i suldati rocchi circunvicavanu pocu opportunità per l'ortu o l'arbureti. Inevitabbilità comunità cumminciò à diminuisce chì i paesi abbandunati per una vita megliu in i paesi lucale.
U turismu hà salvatu i paesi "perched" da a ruvina è oghje assai di elli sò superb hotel è ristorante artighjanatu nantu à l'edificazioni rinuvati. In l'istati, a galerie di l'arte è i venditi vendi tuttu da u bonu artu à i souvenirs dubbiques dubious, ma pigliate u tempu per smintau di a strata o quatratu principalu è pudete esse ricuperatu cù un pittore chì face cumercià a cucina o giarritori, pranzi è e rumpelli chì venerà bè in casa.
I paesi "pereddi" di a Provenza sò in trè repertorii più grandi in Provenza, u Vaucluse, u Var è l'Alpi di Alta Provenza.
02 di 08
Les Baux-de-Provence Village
In u ovest di Pruvenza, Les Baux hè unu di i più cunnisciuti da i paesi di muntagne. Ghjè in a rigioni di i pezzi d'Alpilles, 15 km (9,5 km) u nordeste di a cità romana di Arles . U château, issa ruvina, si trova à a fini di a strata principali, i so raghji alberghja una cullizzioni di l'arme d'arsenu medievali facenu una idea di e lotte di u 11 sèculu. Mantene a caminari nantu à una vista espectaculars nantu à a campagna vicine.
U Musée d'Histoire des Baux-de-Provence vi mostra ogetti trovanu quì; u Musée des Santons presenta un pezzu provenzale cù i famosi artighjanali arcuni santoni (figurini) pruduciutu in Provenza.
Pigliate u D27 à u nordu di Les Baux à i Carrières de Lumière, una cava enorme chì induve più grande cù l'immubiliarii sò prughjetti nantu à i muri, u soffiu è u soffiu. Differenti qualchì annu, hè una storia è di a guida Michelin, vale digià u detour.
Più infurmazione
Les Baux Tourist Office
03 di 08
Gordes in u Vaucluse
Gordes in u Vaucluse hè attraversu L'Isle-sur-la-Sorgue à punenti, famoso cum'è un centru impurtante per l'antichi è Rossiglione à u livante. Gourdes hè particularmente attraente è in altizza nantu à un scogliu rocciosu. Dominating the village hè u Château de Gordens, custruitu in u XVI seculu in un site di fortezza prima. Hè un castellu interessanti, anticamente restaurazione è campatu in u pittore Op Art, Victor Vasarely. Pruvate a visita in un marti dopu chì u mercatu ripiglia i rotti di u paese.
A Village Village des Bories hè oghje un museu induve puderebbe vede cum'è parechji nostri alevili. L'accusati cumuli in u circondu di lauzes (chaises di calcariu chì s'utilicevanu di tile in altrò di a Francia) data da 2,000 aC, anchi anu abitati à u XXu seculu.
In più vicinu hè u sticcu di u Cistercian Abbaye de Sénanque . Esistiu tranquillamente in i campi di lavanda, ancu un travagliu religiusu di travagliu. Pudete visità a chjesa, u cloisters è parechji spassighjate è cumprà u pruduttu eccosu (anu persu centu di pratica à pruducerà licori è meli).
Apertura Turistiche di Gordes
04 di 08
Rossiglione in u Vaucluse
Rossiglione in u Vaucluse hè solu 10 km (6 chilometri) à livanti di Gordes. U paese hè un maravelloso caleidoscope di culori pruduciutu da i 17 sfumature d'ocre chì era invechjatu quì. Cumu un esempiu, ùn hè micca surprisante chì u paese hè un favuritate cù i pittori, i potters è l'scultori.
U Cunservatoriu di l'Ochres et de la couleur in a vechja fabrica brinda un insight à a strada ocher hè prodotta. Hè stata boni esibizioni tempuranee è hà una tenda chì l'artisti anu truvate risposte.
Caminate longu à i Sentiers des Ochres, passati rocca strammà formate tutti cù tonalità sfarenti.
Più infurmazione nantu à Rossiglione
05 di 08
Ansouis in u Vaucluse
Ansouis in u Vaucluse hè in u sudu di Rossiglione, imbuttatu in u Parcu Naturale Regionale di u Luberon. Cammera per i so strati è ùn mancà micca ciò chì hè a vista più notuali, u Casteddu chì era custruitu in u 1100 è hà campatu in a famiglia di Sabran continuamente finu à l'iniziu di l'anni 2000. Avete vedere a grandi staircase, i salotti di volta è di a cucinari, è ancu di i grandi giardini chì includenu u Garden di l'Edèntu riligenti, custruitu nantu à un anticu cimiteru.
Infurmazione nantu à Ansouis
06 di 08
Moustiers-Sainte-Marie
Moustiers-Sainte-Marie in u Alpi di Haute-Provence hè unu di i paesi più belli in a zona, ma ancu unu di i più populari, perchè pruvate d'off season. Hè un locu dramaticu, stabilitu nantu à un ravine circundatu di enormi carichi di roccia. A ghjesgia parrocchiale hè nantu à u centru, cù una strada per sopra à a cappella di u XIIe seculu.
Una catina di ferru, 745 pi longu, mantene una stella d'oru sopra a ravina. A storie hè chì hè stata postata da un cumunciu di ritornu, cuminciannu u fattu chì avia riturnatu vivu, in u 13u seculu.
Moustiers hè megliu cunnisciutu per a so ceramica fabulosa. Visita el Musée de la Faïence per a storia di questi disinfetti famosi, è poi arringe i buttreghi di e diverse opere di certi. Ma esse cunnisciutu; sò fatta artighjanali, delicate è assai caru.
Moustiers-Sainte-Marie hè una di e steddi nantu à a Viaghju stradale vicinu à i Gorges-du-Verdon .
07 di 08
Seillans in u Var
U beddu paese di hilltop in u Haute-Var vicinu à Fayence hè un bonu salottu di Nizza è di a Côte d'Azur ( abbastanza propiu per un bon viaghju di ghjornu ), ma si senti à un milionu km. E strade strade stale cobbled pour i cavalli, ma ùn per i carru ùn vi porta in un caminu circular chì hà pigliatu l'antichi ramparts è i massivi porta di viaggiu custruiti per difenda u paese, più più ricenti cum'è l'antica casa di Max Ernst è a so mòglia Dorothea Tanning.
Seillans hè un grandore postu per stà per scopra i paesi di Fayence è Tourrettes.
Hà avà ancu una festa di piccula pianta, organizata da un gruppu inglese in l'estiu. In u 2016 si deve entre u 30 di juli è u 13 d'austu.
08 di 08
St-Paul-de-Vence
St-Paul-de-Vence era digià cunnisciutu prima ch'è Yves Montand è Simone Signoret hà acquistatu una casa; avìa divinutu popularmenti in u 1920 cù i pittori, cum'è Pierre Bonnard è Modigliani, seguitu da l'altri di Greta Garbo è Sophia Loren. Tutti vinìanu stati à stari, è manghja, à u famosu hotel Colombe d'Or. Se ùn avete micca stà quì, pruvate di riservà una manice per manghjate è à vedene i quadri chì coprenu i mura; pagamentu da artisti poviri chì hà datu una travagliu d'arte chì di pagà a pruposta cum'è Picasso (chì stavenu in u chateau à Antibes vicinu), è Braque.
St-Paul-de-Vence hè un bellu à fà è di vede, ma l'attrazioni principalu hè a Fondazione Maeght , cù a so famosa scola d'arti in un locu glorioso è ombrezu.
Stay at the Colombe d'Or, o à u beddu Le Saint Paul .