Cù una storia spanning millennia, Portu Riccu hè carca di una mitulugia multicultural. Da u Taínu à u Novu Munnu, da u storicu à u fantastu, ùn ci hè micca scatto di ghosts, muntagni, pirati, cunquistadori è spiriti in u tapissamentu di i raconti chì aiutanu à fà u boricua (o nativu) di a cultura. Eccu uni pochi di i me cuntzelli preferiti da u folklore di u Portu Riccu.
01 di 06
La Rogativa
Una bella scultura in un angelo tranquillu di l' Antico San Juan ponce una prucissioni religiosa solenni, cunmemorazione unu di i stòrichi stòrici più chjori di Puerto Rico. In u 1797, Sir Ralph Abercrombie è l'Ammiragliu Henry Harvey guidò un attaccu britannicu à Portu Riccu. Cumplicatu assai, i suldati di San Juan anu manned their posts, mentri truppe d'Abercrombie avanzonu da u livante. U risultatu di a battaglia eranu brame, è i citadini di l'Antico San Joan aghjunghjenu per una prucissioni religiosa.
A legenda hà dettu chì l'omi di Abercrombie vittiru a lumera da parechji torche di a distanza è misgiunonu a prucissioni per una truppe di rinfurzazioni spagnoli chì arribanu à rializà a cità. A decisione chì ùn hà micca avè a forza per a superà, u britannicu ritirò.
02 di 06
El Chupacabra
A criatura chjamata Chupacabra hè stata terrorizzata di u Portu Riccu, Sudamerica, è ancu di parte di i Stati Uniti, for some time now. Chupacabra significa "caprettu", è stu mostru hè cunnisciutu per succorsa di u sangue di capri è di altre animali, senza solu una carcassa è duie zicchi perti per punisce a so presenza mortali.
L'opinioni variaranu à ciò chì a descrizzione fìsica è l'origine di a criatura sò. Qualchì parle chì hè verde, altri crèdenu chì hè grisgiu; un pocu crèdinu chì hà l'ale, l'altri sò cunvintu chì hè un vientu chì hà sbarcatu in Portu Riccu. Ancu "L'X-Files" hà dettu nantu à unu di i so simuli. Hè un caratteru scarnate in misteriu, ma ancu National Geographic hè vinutu per studià u Chupacabra.
03 di 06
Raining Frogs
U servitore di u servitore USDA corroborate a legenda locale di "raghji raciuli" di l'Elvilu. Hè apparentamente, unu pò aghjunghje una cammarera di a piccula pianta di coquini , a mascòfica di u portu di u Porto Rico. A verità hè chì i rangi si ghjunghenu à l'altri altevuli di u palazzu di u boscu, è i so predaturi naturali, ricunniscendu u cumpurtamentu, ghjittassi in wait for them. Invece di scaling back down the trees to escape them, the coquís saldarà in l'aria; sò cume lumi ch'elli sfilanu veramente in terra. "E chiuverghji ghjudicati" in verità!
04 di 06
La Capilla del Cristo
À a fine di u Cristo Stradale si trova una cappella capunanzu vicinu à un parco bellu cunnisciutu per i so palummi furile. Hè certamente micca a più bella religiosa in San Juan , ma a Capilla del Cristo , o "Cappella di Cristu", hà una storia interessanti per dì.
In u 1753 un ghjovanu di nomu di Baltazar Montañez hè culprite u so cavallu nantu à Cristo Street. À quellu tempu, a strata finìu à u ciminu di una sita, è Baltazar è u so cavaddu avvicinau. A storie hè chì, cum'è cavallu è omu ghjunghje à e so morte, Baltazar orava à un santu catòlicu per a salvezza, è u santu hà respondeu a so prichera: u ghjovanu hà survivutu (apparentemente era micca pricatu per u so cavallu). In la realtà, Baltazar muriu, è una capella hè stata edificata per impidiscia più d'accidenti.
05 di 06
Guanina
A ligenda di Guanina hè storicamente pertinente cum'è l'ispirazioni per a rivolta Taíno contru i cunquistadores spagnoli. Guanina era una principessa di Taínu chì hè amatu cù un capu di l'espurtacciu spagnolu chjamatu Don Cristobal de Sotomayor (un suldatu chì era mortu in 1511, perchendu à l'indi chì i spagnoli eranu mortali). U frateddu Guanina odiò l'espagnolianu è jurò per ammazzà a Sotomayor in u so viaghju à Caparra. Ancu l'adverenzi di Guanina, Sotomayor hà impegnatu u viaghju è era degnatu.
Per u so amori, i capi tribali di u Guanina vincenu un traitori è anu sceltu à sacrificà à i dii, ma quand'elli l'hàbbenu trottu, era già mortu, u so capicucallu nantu à u cunfrontu di u so amatori. Eranu inturninati inseme sottu un ceiba tree.
06 di 06
La Legend of the Hummingbird
Un pocu di Romeu è Julietu cun qualchissimu intervenzione divina dispunibule, a legenda di u colibriscenu cun l'amuri stelati di i tribù indiani rivalici. Alida è Tarou s'innamurò dopu à l'accadimentu da un pappu in u boscu. U babbu di Alida anu scupertu i so pruvucati è u so matrimoniu cù un omu da a so tribù. A zitona pricava à i dii per liberà da stu destinu, è si cumpienu cambiatà in una fiorita.
Taroo, ignorante di e machinationsi di u babbu è a trasfurmazioni di u so amori, stèvatu è aghjustatu da a piscina finu à una notte, a luna si cumpritò di pietà è li disse di u so destinazione fiurali. Ellu dumannò à i dii per aiutà à truvallu, e anu novu ubbligatu, trasfurmenu in un colibri.