01 di 06
Ùn Sò Miss E Due Ruins
Mèssicu era a cunclusione di una serie di civilizazioni impurtanti chì sviluppati in a regione. Ci hè più di 180 siti archeologichi in u Messicu chì sò oghji à u publicu. Per l'entusiasta di l'archeologia, tutte a pena visitate, ma sò parechji chì si ponu esce da u restu in a so grandezza è a magnificenza. Eccu sò i siti più grandi, più impurtanti in u paese, quelli chì cridemu chì tutti sia visitatu. Tutti però una di sti città antica righjunsi u so puntu più altu durante u periodu Clásica di Mesoamérica , di entre 200 è 900 AD L'eccezzioni hè Chichen Itzá, chì, anchi si populata duranti u periodu Clásica, s'arrizzò à prominenza dopu.
02 di 06
Teotihuacan
A cità pre-Hispanic di Teotihuacán era unu di i più centri urbani di u mondu anticu. Ci hè una populazione di più di 100 000 in u so apughjatu. Situatu in un valle riccu in risorse naturali, Teotihuacan era a sede di u putere di una di e società mesoamerikana più influente in l'esfera politica, ecunomica, cummerciale, culturale è religiosa.
Teotihuacan hà dui piramidii enormesi chì i visitori puonnu ascendari: a piramide di u Soli è a Piramide di a Luna. Tanti offerte una vista impressiunanti di u situ da quì. Una grande avenida chjamata avenida di u Mortu intersezza a cità antica. A cità fù abbandunata prima di u tempu di l'aztè, ma ricanuscibbenu l'impurtanza di u situ, è dete u so nomu, chì hè interpretatu cum'è significatu "cità di i dies" o "postu induve l'omi sò diventati".
Teotihuacan pò esse visitatu da un viaghju di u ghjornu di u DF .
03 di 06
Chichen Itza
Chichén Itzá era u centru puliticu è ecunumicu di a civilizazione Maya trà 750 è 1200 dC. E so struttura impressiunale palesanu l'utilizazione straordinariu di l'uttellu architectural, è u so vastu cunnessu astronòmicu.
Chichen Itza pò esse visitatu nantu à un viaghju di u ghjornu da Cancun o Mérida, ma per piglià u tempu in u situ, passanu a notte in un di l'hôtel, o in a cità vicinu di Pisté, è ponu cumincià prima per fà a pussibilità di scopra u situ di prima chì l'autobus turistiche da Cancun arrivanu. Pudete divertevi u situ in una manera assai pacífica senza l'affullanza.
04 di 06
Monte Alban
L'antica cità di Monte Alban hè stata fatta in un locu strategicu nantu à a cima di una muntagna in u centru di a vallée d'Oaxaca. Questu hè una di e cità cchiù vecchi in Mesoamérica, è hè stata fundata da i Zapotecs, chì si stabbilianu quì à 500 à aC. Per custruisce u quadru di a cità, i Zapotecs anu ponatu a cima di a muntagna, creendu una pianta enormi chì hè circa 300 metri è 200 metri d'altitudini. Da u so locu di a muntagna, mantinenu u cuntrollu di i vaddi cintrali per un periudu di quasi treze seculi.
Monte Alban hè lucalizata fora da a cità di Oaxaca .
05 di 06
Palenque
Situatu in l'exuberante selva verde di Chiapas , stu situ hè carattarizatu da a so architittura eleganti è bè crafted è bella arte scultore. Dui enterri impurtanti di i prìncipi si trovanu quì, i tombi di Pakal the Great, è a Reina Roja, chjamata perchè i so restani eranu cuparti in u cinnu granu russu. Quandu era in u piccu duranti u tardu periodu Clàssicu (circa 600 à 900 AD), a so influenza estendu nantu à una grande parte di l'area di Maya, chì hè oghje l'istati di Chiapas è Tabasco.
U situ archeologicu hè situatu circa quattru è migliamente di u mità di a cità moderna di Palenque, o à 135 chilometri da San Cristobal de las Casas.
06 di 06
El Tajín
El Tajin era a capitale di a cultura Tudno è era u putere più impurtante in Mesoamerica noreste dopu à a caduta di Teotihuacan. A so architettura hè carattarizata da travagliati relitti sculptured in colonnelli è frieze. Unu di l'edificazioni interessanti in El Tajin hè cunnisciutu cum'è a Piramide di i Niches, chì cuntene un totalità di 365 nicchie è hè pensatu per esse una rappresentazione di u calendariu solidu. El Tajin hè a cità mesoamérica cù u più grande di ghjustizia di ghjustizia: ci sò un totale di 17.
El Tajin hè situatu in u statu di Veracruz è pò esse facilmente visitatu da un viaghju di ghjornu da a cità di Papantla.